1. [DEX '09] REÎNMATRICULARE, reînmatriculări, s. f. Acțiunea de a reînmatricula. – V. reînmatricula.
2. [MDA2] reînmatriculare sf [At: DEX2 / Pl: ~lări / E: reînmatricula] Înmatriculare din nou, după ce a suferit o exmatriculare.
3. [DEX '09] REÎNMATRICULA, reînmatriculez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) înmatricula din nou (după ce a suferit o exmatriculare). – Pref. re- + înmatricula.
4. [MDA2] reînmatricula vtr [At: DEX2 / Pzi: ~lez / E: re1- + înmatricula] 1-2 A (se) înmatricula din nou, după ce a suferit o exmatriculare.
5. [DEX '98] REÎNMATRICULA, reînmatriculez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) înmatricula din nou (după ce a suferit o exmatriculare). – Re1- + înmatricula.
6. [MDN '00] REÎNMATRICULA vb. tr., refl. (despre un elev, un student) a (se) reînscrie în matricola școlară după ce a fost exmatriculat. (< re1- + înmatricula)
7. [DOOM 3] reînmatricula (a ~) (desp. -ma-tri-) vb., ind. prez. 1 sg. reînmatriculez, 3 reînmatriculează; conj. prez. 1 sg. să reînmatriculez, 3 să reînmatriculeze
8. [DOOM 2] *reînmatricula (a ~) (-ma-tri-) vb., ind. prez. 3 reînmatriculează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL