Definiție și ce înseamnă reînarmare

1. [DEX '09] REÎNARMARE, reînarmări, s. f. Acțiunea de a (se) reînarma și rezultatul ei. – V. reînarma.

2. [MDA2] reînarmare sf [At: SCÂNTEIA, 1953, nr. 2393 / Pl: ~mări / E: reînarma] 1 Refacere a potențialului de război. 2 Înzestrare cu armament nou.

3. [DLRLC] REÎNARMARE, reînarmări, s. f. Acțiunea de a (se) reînarma și rezultatul ei; înzestrare din nou cu armament.

4. [DN] REÎNARMARE s.f. Acțiunea de a (se) reînarma și rezultatul ei. [< reînarma].

5. [DEX '09] REÎNARMA, reînarmez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) reface potențialul de război; a(-și) înzestra armata cu mijloace noi de luptă, cu armament nou, a (se) înarma din nou. – Pref. re- + înarmat (după fr. réarmer).

6. [MDA2] reînarma vtr [At: DL / Pzi: ~mez / E: re1- + înarma] 1-2 A(-și) reface potențialul de război. 3-4 A(-și) înzestra armata cu mijloace noi de luptă, cu armament nou Si: (îvr) a rearma (1-2).

7. [DEX '98] REÎNARMA, reînarmez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) reface potențialul de război; a(-și) înzestra armata cu mijloace noi de luptă, cu armament nou, a (se) înarma din nou. – Re1- + înarma (după fr. réarmer).

8. [DLRLC] REÎNARMA, reînarmez, vb. I. Tranz. A reface potențialul de război al unei țări; a înzestra armata cu noi mijloace de luptă, cu armament nou; a se înarma din nou. ♦ Refl. A relua și a folosi din nou armele.

9. [DN] REÎNARMA vb. I. tr., refl. A înarma din nou. [< re- + înarma, după fr. réarmer].

10. [MDN '00] REÎNARMA vb. tr., refl. a(-și) reface potențialul de război, a (se) înarma din nou. (după fr. réarmer)

11. [DOOM 3] reînarmare (desp. -î-nar-/-în-ar-) s. f., g.-d. art. reînarmării; pl. reînarmări

12. [DOOM 2] !reînarmare (-î-nar-/-în-ar-) s. f., g.-d. art. reînarmării; pl. reînarmări

13. [DOOM 3] reînarma (a ~) (desp. -î-nar-/-în-ar-) vb., ind. prez. 1 sg. reînarmez, 3 reînarmează; conj. prez. 1 sg. să reînarmez, 3 să reînarmeze

14. [DOOM 2] !reînarma (a ~) (-î-nar-/-în-ar-) vb., ind. prez. 3 reînarmează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro