1. [DEX '09] REZIDENȚIAT s. n. Etapă în pregătirea unui medic, constând într-un stagiu de practică și specializare în spital, imediat după absolvirea facultății; concurs național pentru ocuparea locurilor disponibile în vederea efectuării acestui stagiu; perioadă în care se efectuează acest stagiu. [Pr.: -ți-at] – De la rezident.
2. [MDA2] rezidențiat sn [At: MDA ms / Pl: ~e / E: ns cf rezident] 1 (Șîs examen de ~) Concurs național pentru absolvenții Facultății de Medicină în vederea ocupării unui număr de locuri pentru diferite stagii de specializare medicală superioară. 2 Perioadă în care câștigătorii examenului de rezidențiat (1) efectuează un stagiu de pregătire medicală superioară, încheiat cu obținerea titlului de medic specialist într-un anumit domeniu medical.
3. [MDN '00] REZIDENȚIAT s. n. specializare ca rezident (III). (rezident, după secundariat)
4. [DCR2] rezidențiat s. n. (înv. medical) ◊ „Ministerul Sănătății organizează concurs de intrare în rezidențiat (fostul secundariat).” R.l. 5 X 95 p. 5. ◊ „Medicii aflați în stadiu de rezidențiat.” R.l. 15 V 96 p. 5; v. și Ev.z. 8 XI 96 p. 16, 13 III 97 p. 6 (din rezidență + -iat, după modelul lui secundariat; cf. fr. résidanat; MNC 1979)
5. [DOOM 3] !rezidențiat (desp. -ți-at) s. n., pl. rezidențiate
6. [DOOM 2] *rezidențiat (-ți-at) s. n.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL