1. [DEX '09] REZECȚIE, rezecții, s. f. Îndepărtare pe cale chirurgicală a unui țesut sau organ, parțial sau în totalitate. – Din fr. résection, lat. resectio, -onis.
2. [MDA2] rezecție sf [At: BARCIANU / V: (înv) ~iune (S și: resecțiune) / S și: resecție / Pl: ~ii / E: fr résection] Îndepărtare pe cale chirurgicală în întregime sau parțial a unui țesut sau a unui organ.
3. [DEX '98] REZECȚIE, rezecții, s. f. Operație chirurgicală prin care se taie și se înlătură, în parte sau în întregime, un organ sau un țesut. – Din fr. résection, lat. resectio, -onis.
4. [DLRLC] REZECȚIE, rezecții, s. f. (Med.) Operație care constă în tăierea și scoaterea, în parte sau în întregime, a unui organ sau a unui țesut. Rezecția stomacului. ▭ Metoda pentru determinarea localizărilor musculare există și constă fie în secționarea sau rezecția neuronului care dă inervarea mușchiului, fie în rezecția mușchiului însuși. PARHON, O. A. I 27.
5. [DN] REZECȚIE s.f. Operație chirurgicală constînd în tăierea și scoaterea (parțială sau totală a) unui organ sau a unui țesut. [Gen. -iei, var. rezecțiune s.f. / cf. fr. résection < lat. resectio < resecare – a tăia].
6. [MDN '00] REZECȚIE s. f. îndepărtare pe cale chirurgicală a unui țesut sau organ. (< fr. résection, lat. resectio)
7. [MDA2] rezecțiune sf vz rezecție
8. [DN] REZECȚIUNE s.f. v. rezecție.
9. [Scriban] *resecțiúne f. (lat. resectio. V. secțiune). Chir. Tăĭerea capătuluĭ unuĭ os bolnav.
10. [DOOM 3] rezecție (desp. -ți-e) s. f., art. rezecția (desp. -ți-a), g.-d. art. rezecției; pl. rezecții, art. rezecțiile (desp. -ți-i-)
11. [DOOM 2] rezecție (-ți-e) s. f., art. rezecția (-ți-a), g.-d. art. rezecției; pl. rezecții, art. rezecțiile (-ți-i-)
12. [MDO] rezecție
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL