1. [MDA2] reviriment sn [At: MACEDONSKI, O. IV, 108 / V: (înv) ~rem~ / Pl: ~e / E: fr revirement] 1 Schimbare bruscă în bine Si: înviorare. 2 (Iuz; îs) ~ de fonduri Virament.
2. [Scriban] *revirimént n., pl. e (fr. revirement, d. revirer, a se întoarce în partea opusă). Schimbare (în părere): un reviriment în public. – Forma corectă e revirament, că vine de la un verb de conj. I. V. virament.
3. [DOOM 3] reviriment s. n., pl. revirimente
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL