1. [DEX '09] REVERENDĂ, reverende, s. f. Haină preoțească (catolică) lungă (de culoare neagră); anteriu. – Din lat. reverenda. Cf. pol. rewerenda.
2. [MDA2] reverendă sf [At: BARIȚIU, P. A. I, 196 / V: (reg) levereandră, leveleandră, ~eandră / Pl: ~de, (rar) ~nzi / E: lm reverenda] Haină preoțească lungă, de obicei de culoare neagră Si: anteriu (1).
3. [DEX '98] REVERENDĂ, reverende, s. f. Haină preoțească (catolică) lungă și neagră; anteriu. – Din lat. reverenda. Cf. pol. rewerenda.
4. [DLRLC] REVERENDĂ, reverende, s. f. Haină preoțească lungă, de obicei de culoare neagră; anteriu. Popa Ion, pe cînd îmbrăca reverenda, zise preotesei: de ce m-o fi chemat așa de grabnic boierul Manolache? SADOVEANU, la TDRG. Părintele Avesalon Toda... îmbrăcat în reverendă de mătase, căptușită cu roș. SLAVICI, O. I 105.
5. [MDN '00] REVERENDĂ s. f. haină preoțească (catolică) lungă; anteriu. (< lat. reverenda)
6. [Șăineanu, ed. VI] reverendă f. veșmânt preoțesc sub cabană.
7. [Scriban] *reveréndă f., pl. e (lat. reverenda [subînț. vestis, haĭnă] demnă de respect). Anteriŭ preuțesc.
8. [MDA2] revereandră sf vz reverendă
9. [MDA2] reverend, ~ă [At: ANTROP. 289/1 / Pl: ~nzi, ~e / E: lm reverendus, fr révérend] 1 a Demn de respect. 2 sm (Spc) Titlu dat preoților și călugărilor creștini de anumite confesiuni. 3 sm Persoană căreia i se dă titlul de reverend (2).
10. [DOOM 3] reverendă (haină) s. f., g.-d. art. reverendei; pl. reverende
11. [DOOM 2] reverendă (haină) s. f., g.-d. art. reverendei; pl. reverende
12. [DOOM 3] reverend (pastor) s. m., pl. reverenzi
13. [DER] reverend (-dă), adj. – Demn de respect. Lat. reverendus (sec. XIX). – Der. reverendă, s. f. (sutană, anteriu; redingotă), din germ. Reverende, cf. pol. rewerenda (Tiktin); reverență, s. f., din fr. révérence.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL