Definiție și ce înseamnă revelion

1. [DEX '09] REVELION, revelioane, s. n. Noaptea dintre 31 decembrie și 1 ianuarie, în care se sărbătorește Anul Nou; petrecere care are loc în această noapte. [Pr.: -li-on. – Var.: reveion s. n.] – Din fr. réveillon.[1]

2. [MDA2] revelion sn [At: I. GOLESCU, C. / P: ~li-on / V: ~veion (S și: reveillon) / Pl: ~oane / E: fr réveillon] 1 Noaptea care precedă prima zi a unui an nou și în care se sărbătorește noul an. 2 Petrecere organizată de revelion (1). 3 (Înv) Cină după un bal.

3. [DEX '98] REVELION, revelioane, s. n. Noaptea dintre 31 decembrie și 1 ianuarie, în care se sărbătorește Anul Nou; petrecere care are loc în această noapte. [Pr.: -li-on. – Var.: reveion s. n.] – Din fr. réveillon.

4. [DLRLC] REVELION, revelioane, s. n. Noaptea dintre 31 decembrie și 1 ianuarie, în care se sărbătorește anul nou; petrecere făcută în această noapte. Vrea să zică oi juca și eu la revelion. ALECSANDRI, T. I 36. – Variantă: reveion s. n.

5. [DN] REVELION s.n. Noaptea care precedă prima zi a unui an nou; petrecere, serbare care are loc în această noapte. [Pron. -li-on, var. reveion s.n. / < fr. réveillon].

6. [MDN '00] REVELION s. n. noaptea care precedă prima zi a unui an nou; petrecerea din această noapte. (< fr. réveillon)

7. [Șăineanu, ed. VI] revelion n. petrecere în noaptea din ajunul Anului-Nou: oiu giuca și eu la revelion AL. (= fr. réveillon).

8. [Scriban] *revelión n., pl. oane (fr. reveillon, d. reveiller, a deștepta, din éveiller, care e lat. *exvĭgĭlare, cl. evigilare, a se deștepta. V. veghez). Petrecere în noaptea din ajunu Anuluĭ Noŭ (31 Decembre). V. cotilion.

9. [DEX '09] REVEION s. n. v. revelion.

10. [MDA2] reveion sn vz revelion

11. [DN] REVEION s.n. v. revelion.

12. [DOOM 3] revelion (desp. -li-on) s. n., pl. revelioane

13. [DOOM 2] revelion (-li-on) s. n., pl. revelioane

14. [MDO] revelion (i-o)

15. [DER] revelion (revelioane), s. n. – Noaptea de ajun al Anului Nou. Fr. réveillon.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] SIGILOGRAFIE s. f. Disciplină auxiliară a istoriei care se ocupă cu studierea […]
[Șăineanu, ed. VI] Sigini m. pl. populațiune primitivă a Banatului și a câmpiilor din S. […]
[Șăineanu, ed. VI] Sigini m. pl. populațiune primitivă a Banatului și a câmpiilor din S. […]
1. [MDA2] sigisbeu sm [At: DN3 / Pl: ? / E: fr sigisbée] (Liv) Cicisbeu. […]
1. [DEX '09] SIGLĂ, sigle, s. f. Prescurtare convențională formată din litera inițială sau din […]
1. [DEX '09] SIGLĂ, sigle, s. f. Prescurtare convențională formată din litera inițială sau din […]
1. [DEX '09] SIGMATIC, -Ă, sigmatici, -ce, adj. Care se caracterizează prin prezența unui sigma. […]
1. [DN] SIGMATICĂ s.f. Parte a semioticii care studiază relațiile dintre semn și ceea ce […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro