1. [DEX '09] REVELARE, revelări, s. f. Acțiunea de a (se) revela și rezultatul ei. – V. revela.
2. [MDA2] revelare sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~lări / E: revela] 1 (Rar) Destăinuire (1). 2 (Rar) Dezvăluire printr-o inspirație divină.
3. [DLRLC] REVELARE, revelări, s. f. Acțiunea de a revela; dezvăluire.
4. [DN] REVELARE s.f. Acțiunea de a revela și rezultatul ei; descoperire, destăinuire. ♦ Dezvăluire printr-o inspirație divină; revelație. [Pl. -lări. / < revela].
5. [DEX '09] REVELA, revelez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face cunoscut, știut; a (se) dezvălui; a (se) destăinui. ♦ Tranz. A face vizibilă o imagine fotografică latentă prin developare. – Din fr. révéler, lat. revelare.
6. [MDA2] revela vt [At: NEGULICI / Pzi: ~lez, (rar) revel / E: fr révéler, lat revelare] 1 A face cunoscut Si: a arăta (3), a descoperi (14), a destăinui (1), a dezvălui (1). 2 (Rel; rar) A face cunoscut prin inspirație divină. 3 A developa un film fotografic.
7. [DEX '98] REVELA, revelez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face cunoscut, știut; a (se) dezvălui; a (se) destăinui. ♦ Tranz. A face vizibilă o imagine fotografică laterală, a developa un rolfilm. – Din fr. révéler, lat. revelare.
8. [DLRLC] REVELA, revelez, vb. I. Tranz. 1. A face cunoscut, a dezvălui, a descoperi; a destăinui. O împrejurare neașteptată revelă prietenilor pe tînărul poet și-l făcu să debuteze mai curînd decît se aștepta el însuși. CĂLINESCU, E. 96. Creangă revelase în vorbirea poporului și în tezaurul lui de ziceri tipice o bogată vînă a humorului și un larg cîmp de mijloace ale caracterizării literare. VIANU, A. P. 170. Emoțiunile revelează natura esențială a individului. GHEREA, ST. CR. III 211. ◊ Refl. pas. Prestigiul lui, viu încă, se revelase înainte de a-l cunoaște. M. I. CARAGIALE, C. 144. 2. A developa (un film).
9. [DN] REVELA vb. I. 1. tr., refl. A (se) dezvălui, a (se) destăinui; a (se) descoperi. ♦ (În credințele mistice) A face cunoscut prin inspirație divină. 2. tr. A developa un film. [< fr. révéler, cf. lat. revelare].
10. [MDN '00] REVELA vb. I. tr., refl. a (se) face cunoscut, a (se) dezvălui, a (se) destăinui. II. tr. a developa un film. (< fr. révéler, lat. revelare)
11. [DLRC] REVELA, revelez, vb. I. 1. Tr. și refl. A (se) dezvălui, a (se) face cunoscut. 2. Tr. A developa un film fotografic.
12. [Șăineanu, ed. VI] revelà v. 1. a face cunoscut ceeace era ascuns; 2. se zice în special de inspirațiunea prin care D-zeu face cunoscut ceva; 3. a ieși la lumină: cruzimea lui Nerone se revelă de timpuriu.
13. [Scriban] *revél și -éz, a -á v. tr. (lat. revélo, -áre, d. velum, văl). Descoper, destăĭnuĭesc. Arăt pin inspirațiune, vorbind de Dumnezeŭ față de oamenĭ. Denot, indic, arăt, tradez: carte care revelează un mare talent, cruzimea luĭ Nerone s’a revelat de timpuriŭ. Fac să apară imaginea cufundînd placa fotografică în lichid revelator: a revela un clișeŭ. V. relev.
14. [Scriban] *revelațiúne f. (lat. revelatio, -ónis). Acțiunea de a revela. Inspirațiune pin care Dumnezeŭ îțĭ descopere voința luĭ. Lucrurĭ revelate: revelațiunile sfîntuluĭ Ion (V. apocalips). – Și -áție și -áre.
15. [DOOM 3] revelare s. f., g.-d. art. revelării; pl. revelări
16. [DOOM 2] revelare s. f., g.-d. art. revelării; pl. revelări
17. [DOOM 3] revela (a ~) (a dezvălui; a developa) vb., ind. prez. 1 sg. revelez, 3 revelează; conj. prez. 1 sg. să revelez, 3 să reveleze
18. [DOOM 2] revela (a ~) (a dezvălui, a developa) vb., ind. prez. 3 revelează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL