1. [MDA2] retranșament sn [At: BĂLCESCU, M. V. 658 / V: ~șem~ (S și: retranchement), (rar) -ngem~ / Pl: ~e / E: fr retranchement] (Mil) Obstacol natural sau artificial, folosit ca mijloc de apărare împotriva atacurilor inamicului Si: fortificație, (înv) apărătură (8).
2. [DLRLC] RETRANȘAMENT, retranșamente, s. n. (Franțuzism) Obstacol natural sau artificial, folosit ca mijloc de apărare împotriva atacurilor inamicului; fortificație. Intraseră în retranșamentul din fața redutei, gonind pe turci. D. ZAMFIRESCU, R. 263.
3. [DLRM] RETRANȘAMENT, retranșamente, s. n. (Franțuzism) Fortificație. – După fr. retranchement.
4. [DN] RETRANȘAMENT s.n. (Franțuzism) Fortificație. [Cf. fr. retranchement].
5. [MDN '00] RETRANȘAMENT s. n. fortificație. (< fr. retranchement)
6. [Șăineanu, ed. VI] retranșament n. lucrare de fortificațiune spre a se apăra de atacurile inamicului (= fr. retranchement).
7. [Scriban] *retranșamént n., pl. e (fr. retranchement, d. retrancher, a săpa pămîntu la fortificațiunĭ. V. tranșeĭe, tranșez). Fort. Șanțurĭ și alte lucrărĭ în care se adăpostesc soldațiĭ la războĭ. V. ocop.
8. [MDA2] retrangement sn vz retranșament
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL