1. [DEX '09] RETRANSMITERE, retransmiteri, s. f. Acțiunea de a retransmite și rezultatul ei. – V. retransmite.
2. [MDA2] retransmitere sf [At: DL / Pl: ~ri / E: retransmite] 1 (D. un post de telecomunicații) Transmitere, concomitentă cu recepționarea, de semnale de telecomunicații sau de emisiuni radiofonice primite de la alt post. 2 (D. un ordin, o scrisoare etc.) Transmitere prin intermediul cuiva.
3. [DLRLC] RETRANSMITERE, retransmiteri, s. f. Acțiunea de a retransmite și rezultatul ei.
4. [DN] RETRANSMITERE s.f. Acțiunea de a retransmite și rezultatul ei. [< retransmite].
5. [DEX '09] RETRANSMITE, retransmit, vb. III. Tranz. A recepta și a transmite concomitent semnale de telecomunicații, un program de radiodifuziune sau de televiziune; a realiza o retransmisie. – Pref. re- + transmite (după fr. retransmettre).
6. [MDA2] retransmite vt [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 198 / Pzi: retransmit / E: re1- + transmite] 1 (D. un post de telecomunicații) A transmite, concomitent cu recepționarea, semnale de telecomunicații sau emisiuni radiofonice primite de la alt post. 2 (D. un ordin, o scrisoare etc.) A transmite prin intermediul cuiva.
7. [DEX '98] RETRANSMITE, retransmit, vb. III. Tranz. A recepta și a transmite concomitent semnale de telecomunicații, o emisiune radiofonică ori de televiziune primită de la alt post; a realiza o retransmisie. – Re1- + transmite (după fr. retransmettre).
8. [DLRLC] RETRANSMITE, retransmit, vb. III. Tranz. (Despre un post de telecomunicații) A transmite, chiar în momentul recepției, semnalele de telecomunicații sau emisiuni radiofonice primite de la alt post.
9. [DN] RETRANSMITE vb. III. tr. A transmite din nou. ♦ A transmite imediat o emisiune radiofonică primită de la un alt post emițător. [P.i. retransmit. / < re- + transmite].
10. [MDN '00] RETRANSMITE vb. tr. a realiza o retransmisie. (după fr. retransmettre)
11. [DOOM 3] retransmitere (desp. re-tran-smi-/-trans-mi-) s. f., g.-d. art. retransmiterii; pl. retransmiteri
12. [DOOM 2] retransmitere (re-tran-smi- / -trans-mi-) s. f., g.-d. art. retransmiterii; pl. retransmiteri
13. [DOOM 3] retransmite (a ~) (desp. re-tran-smi-/-trans-mi-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. retransmit, 2 sg. retransmiți, 3 sg. retransmite, perf. s. 1 sg. retransmisei, 1 pl. retransmiserăm, m.m.c.p. 1 pl. retransmiseserăm; conj. prez. 1 sg. să retransmit, 3 să retransmită; ger. retransmițând; part. retransmis
14. [DOOM 2] retransmite (a ~) (re-tran-smi- / trans-mi-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. retransmit, 1 pl. retransmitem, perf. s. 1 sg. retransmisei, 1 pl. retransmiserăm; conj. prez. 3 să retransmită; part. retransmis
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL