1. [MDA2] repeguș2 sn vz răpăguș1
2. [MDA2] repeguș1 sn [At: ATILA, P. 217 / Pl: ~uri / E: repede] Porțiune din cursul unui râu unde apa are viteza cea mai mare Si: repeziș (4), repezină, repez (3), (îvp) repejune (4).
3. [DLRLC] REPEGUȘ, repegușuri, s. n. Loc înclinat, coastă abruptă; povîrniș, pantă. Se află acolo un repeguș, un loc unde, ca un prag, albia Oltului se ridică spre suprafață, iar apele se urcă și ele, vînturîndu-și fiecare undă. BOGZA, C. O. 300.
4. [DLRM] REPEGUȘ, repegușuri, s. n. (Reg.) Loc înclinat, coastă abruptă; povîrniș, pantă. – Din rapăg (puțin folosit) + suf. -uș.
5. [MDA2] părăguș s vz răpăguș1
6. [MDA2] răpăguș1 sn [At: CADE / V: pără~, ~pug~, ~peg~, repeg~, repegușă sf / Pl: ~uri / E: rapăg + -uș] (Reg) 1 Loc înclinat. 2 Coastă abruptă Si: povârniș. 3 Drum în pantă Si: repeziș (2). 4 Ghețuș (2).
7. [MDA2] răpăguș2 sn [At: ALR I, 1 477/283 / Pl: ? / E: mg ropogós (csardas)] (Reg) 1 Dans popular jucat numai de flăcăi Si: (reg) rapagău. 2 Melodie pe care se dansează răpăgușul (1).
8. [MDA2] răpeguș sn vz răpăguș
9. [MDA2] răpuguș sn vz răpăguș
10. [MDA2] repegușă sf vz răpăguș1
11. [Scriban] răpăgúș n., pl. urĭ (ung. ropogos). Mold. Trans. Ban. Alunecuș, loc pe unde se rapăgă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL