1. [DEX '09] REMU, remuuri, s. n. (Nav.) Contracurent în lungul malurilor unui curs de apă. ♦ (Met.) Remuu de aer = zonă instabilă a sistemului baric, unde apar curenți ascendenți și descendenți. [Var.: remuu s. n.] – Din fr. remous.
2. [DEX '98] REMU s. n. v. remuu.
3. [DN] REMU s.n. v. remuu.
4. [MDN '00] REMU s. n. variație treptată a nivelului apei unui râu sau canal produsă în zonele în care mișcarea uniformă a curentului este împiedicată. ◊ vârtejuri de apă și valuri mici care se formează în imediata apropiere a pupei la o navă propulsată prin elice. ♦ ~ de aer = zonă instabilă unde se întâlnesc curenți de aer ascendenți și descendenți. (< fr. remous)
5. [DEX '09] REMUU s. n. v. remu.
6. [MDA2] remuu sn [At: DN3 / P: ~mu-u / Pl: ~ri / E: fr remous] 1 Variație treptată a înălțimii apei unui râu sau a unui canal produsă în zonele în care mișcarea uniformă a curenților lui este împiedicată. 2 Vârtejuri de apă și valuri mici care se formează în imediata apropiere a pupei la o navă propulsată prin elice. 3 (Îs) ~ri de aer Zone instabile unde se întâlnesc curenți de aer ascendenți și descendenți.
7. [DEX '98] REMUU s. n. (Mar.) Contracurent în lungul malurilor unui curs de apă. ♦ (Met.) Remuu de aer = zonă instabilă a sistemului baric, unde apar curenți ascendenți și descendenți. [Var.: remu s. n.] – Din fr. remous.
8. [DN] REMUU s.n. Variație treptată a înălțimii apei unui rîu sau a unui canal produsă în zonele în care mișcarea uniformă a curentului este împiedicată. ♦ Vîrtejuri de apă și valuri mici care se formează în imediata apropiere a pupei la o navă propulsată prin elice. ◊ Remuuri de aer = zone instabile unde se întîlnesc curenți de aer ascendenți și descendenți. [Pron. -mu-u, var. remu s.n. / < fr. remous].
9. [DOOM 3] remu s. n., art. remuul; pl. remuuri
10. [DOOM 2] remu s. n., art. remuul; pl. remuuri
11. [GTA] REMU vârtej de aer provocat de o aeronavă.
12. [DE] REMÚU (REMÚ) (< fr.) s. n. Contracurent în lungul malurilor unui curs de apă; poate fi produs sau accentuat de existența unor obstacole sau de circulația navelor. ◊ (METEOR.) R. de aer = zonă instabilă a sistemului baric, unde apar curenți de aer ascendenți și descendenți.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL