1. [DEX '09] REEDUCA, reeduc, vb. I. Tranz. A îndrepta educația (greșită) a cuiva; a da cuiva o nouă educație. ♦ A deprinde un infirm să se folosească din nou de acea parte a corpului sau de acea facultate psihică ce a suferit un traumatism sau un accident. ♦ A deprinde un infirm cu o nouă meserie (adecvată situației sale). – Din fr. rééduquer.
2. [MDA2] reeduca vt [At: CĂLINESCU, S. 701 / Pzi: reeduc / E: re1- + educa cf fr réeduquer] 1 A reface educația greșită a cuiva. 2 A da cuiva o nouă educație. 3 A deprinde un infirm să lucreze numai cu partea corpului rămasă sănătoasă. 4 A deprinde un organ să funcționeze din nou. 5 A deprinde un infirm cu o nouă meserie, adecvată situației sale.
3. [DLRLC] REEDUCA, reeduc, vb. I. Tranz. (Cu privire la o persoană, o generație etc.) A reface educația (greșită) a cuiva; a da cuiva educație într-un spirit nou. ♦ A deprinde pe un infirm cu o meserie nouă (pe care o poate face).
4. [DN] REEDUCA vb. I. tr. 1. A reface educația greșită (morală și politică) a cuiva. 2. (Med.) A deprinde un infirm să lucreze numai cu partea corpului rămasă sănătoasă. ♦ A deprinde un organ să lucreze din nou. [P.i. reeduc. / cf. fr. rééduquer].
5. [MDN '00] REEDUCA vb. tr. 1. a reface educația (greșită) a cuiva. 2. (med.) a deprinde un infirm să lucreze numai cu partea corpului rămasă sănătoasă; a deprinde un organ să lucreze din nou. (< fr. rééduquer)
6. [DOOM 3] reeduca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. reeduc, 2 sg. reeduci, 3 reeducă; conj. prez. 1 sg. să reeduc, 3 să reeduce
7. [DOOM 2] reeduca (a ~) vb., ind. prez. 3 reeducă
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL