1. [DEX '09] REDEMPȚIUNE, redempțiuni, s. f. Mântuire, izbăvire. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. rédemption, lat. redemptio, -onis.
2. [DEX '98] REDEMPȚIUNE, redempțiuni, s. f. (Rar) Mântuire, izbăvire. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. rédemption, lat. redemptio, -onis.
3. [DN] REDEMPȚIUNE s.f. (Liv.) Izbăvire, mîntuire; (spec.) mîntuirea religioasă creștină. [< fr. rédemption, cf. lat. bis. redemptio – răscumpărare].
4. [MDN '00] REDEMPȚIUNE s. f. 1. mântuirea religioasă creștină (prin Isus Cristos). 2. mântuire; izbăvire. (< fr. rédemption, lat. redemptio)
5. [MDA2] redemție sf vz redempțiune
6. [DOOM 3] redempțiune (desp. -demp-ți-u-) s. f., g.-d. art. redempțiunii; pl. redempțiuni
7. [DOOM 2] redempțiune (-demp-ți-u-) s. f., g.-d. art. redempțiunii; pl. redempțiuni
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL