1. [DEX '09] RECONCILIERE, reconcilieri, s. f. Acțiunea de a (se) reconcilia și rezultatul ei; punere de acord, înțelegere, împăcare. [Pr.: -li-e-] – V. reconcilia.
2. [MDA2] reconciliere sf [At: BARIȚIU, P. A. III, 50 / P: ~li-e~ / V: ~iare / Pl: ~ri / E: reconcilia] 1 Punere de acord. 2 Împăcare.
3. [DLRLC] RECONCILIERE, reconcilieri, s. f. Acțiunea de a (se) reconcilia și rezultatul ei; punere de acord; înțelegere, împăcare. Tovarășul lui Radu Comșa înlocui cuvintele cu un gest care arăta că între el și autorul Cosmopolisului nici o reconciliere nu e posibilă. C. PETRESCU, Î. II 61.
4. [DN] RECONCILIERE s.f. Acțiunea de a (se) reconcilia și rezultatul ei; împăcare. [Pron. -li-e-. / < reconcilia].
5. [DEX '09] RECONCILIA, reconciliez, vb. I. Tranz. și refl. recipr. A (se) împăca, a (se) pune din nou de acord. [Pr.: -li-a] – Din fr. réconcilier.
6. [MDA2] reconcilia vtr [At: BARCIANU / P: ~li-a / Pzi: ~iez / E: fr réconcilier] 1-2 A (se) împăca. 3-4 A (se) pune din nou de acord.
7. [MDA2] reconciliare sf vz reconciliere
8. [DLRLC] RECONCILIA, reconciliez, vb. I. Tranz. A împăca, a pune de acord. ◊ Refl. Două mentalități care nu se pot reconcilia. C. PETRESCU, Î. II 86.
9. [DN] RECONCILIA vb. I. tr., refl. A (se) împăca din nou; a (se) pune din nou de acord. [Pron. -li-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. réconcilier].
10. [MDN '00] RECONCILIA vb. tr., refl. a (se) împăca, a (se) pune din nou de acord. (< fr. réconcilier)
11. [Șăineanu, ed. VI] reconcilià v. a (se) împăca.
12. [Șăineanu, ed. VI] reconciliare f. împăcare.
13. [Scriban] *reconciliațiúne f. (lat. re-conciliatio, -ónis). Împăcare: reconciliațiunea a doĭ amicĭ certațĭ. – Și -áție, dar ob. -iére.
14. [Scriban] *reconciliéz v. tr. (lat. reconciliare). Împac, conciliez ĭar: a reconcilia doĭ frațĭ certațĭ.
15. [DOOM 3] reconciliere (desp. -li-e-) s. f., g.-d. art. reconcilierii; pl. reconcilieri
16. [DOOM 2] reconciliere (-li-e-) s. f., g.-d. art. reconcilierii; pl. reconcilieri
17. [DOOM 3] reconcilia (a ~) (desp. -li-a) vb., ind. prez. 1 sg. reconciliez (desp. -li-ez), 3 reconciliază, 1 pl. reconciliem; conj. prez. 1 sg. să reconciliez, 3 să reconcilieze; ger. reconciliind (desp. -li-ind)
18. [DOOM 2] reconcilia (a ~) (-li-a) vb., ind. prez. 3 reconciliază, 1 pl. reconciliem (-li-em); conj. prez. 3 să reconcilieze; ger. reconciliind (-li-ind)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL