1. [DEX '09] RECOACERE, recoaceri, s. f. Acțiunea de a recoace și rezultatul ei. ♦ Tratament termic aplicat, în scopul îmbunătățirii calităților structurale și fizico-chimice, unor piese sau materiale metalice. – V. recoace.
2. [MDA2] recoacere sf [At: DDRF / Pl: ~ri / E: recoacere] (Teh) Tratare termică a pieselor sau a materialelor metalice, cu scopul de a le îmbunătăți proprietățile fizico-chimice, mecanice, tehnologice etc.
3. [DLRLC] RECOACERE, recoaceri, s. f. (Tehn.) Acțiunea de a recoace și rezultatul ei; tratament termic al materialelor în stare solidă, care constă în încălzirea pînă la o anumită temperatură, urmată de o răcire înceată în scopul de a le modifica proprietățile fizico-chimice, mecanice, tehnologice etc.
4. [DEX '09] RECOACE, recoc, vb. III. Tranz. A trata termic un material în stare solidă prin încălzirea până la o anumită temperatură, urmată de o răcire (înceată), în scopul de a-i îmbunătăți proprietățile fizico-chimice, mecanice, tehnologice etc.; a efectua operația de recoacere. – Pref. re- + coace.
5. [MDA2] recoace vt [At: ORBONAȘ, MEC. 206 / Pzi: recoc / E: re1- + coace] (Teh) A trata termic piese sau materiale metalice cu scopul de a le îmbunătăți proprietățile fizico-chimice, mecanice, tehnologice etc.
6. [DEX '98] RECOACE, recoc, vb. III. Tranz. A trata termic un material în stare solidă prin încălzirea până la o anumită temperatură, urmată de o răcire (înceată), în scopul de a-i îmbunătăți proprietățile fizico-chimice, mecanice, tehnologice etc.; a efectua operația de recoacere. – Re1- + coace.
7. [DLRLC] RECOACE, recoc, vb. III. Tranz. (Tehn.; cu privire la un metal) A supune operației de recoacere.
8. [DOOM 3] recoacere s. f., g.-d. art. recoacerii; pl. recoaceri
9. [DOOM 2] recoacere s. f., g.-d. art. recoacerii; pl. recoaceri
10. [DOOM 3] recoace (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recoc, 2 sg. recoci, 3 sg. recoace, imperf. 1 recoceam, perf. s. 1 sg. recopsei, 1 pl. recoapserăm, m.m.c.p. 1 pl. recopseserăm; conj. prez. 1 sg. să recoc, 3 să recoacă; ger. recocând; part. recopt
11. [DOOM 2] recoace (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recoc, 1 pl. recoacem, imperf. 3 sg. recocea, perf. s. 1 sg. recopsei, 1 pl. recoapserăm; conj. prez. 3 să recoacă; imper. 2 sg. recoace; ger. recocând; part. recopt
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL