1. [DEX '09] RECAPITULARE, recapitulări, s. f. Acțiunea de a recapitula și rezultatul ei. ♦ Operație de revedere sistematică a materiei parcurse într-o anumită perioadă de învățământ. – V. recapitula.
2. [MDA2] recapitulare sf [At: STAMATI, D. / Pl: ~lări / E: recapitula] 1 Revenire asupra unei lucrări, chestiuni, probleme etc. insistând asupra punctelor esențiale Si: (înv) recapitulație (1). 2 (Pex) Sintetizare. 3 Trecere în revistă Si: (înv) recapitulație (2). 4 Reamintire (2). 5 Revedere sistematică a materiei parcurse într-o anumită perioadă de învățământ Si: repetare (2), (înv) recapitulație (5).
3. [DLRLC] RECAPITULARE, recapitulări, s. f. Acțiunea de a recapitula și rezultatul ei; p. ext. sintetizare, revedere. ♦ Operație de revedere sistematică a materiei parcurse într-o anumită perioadă de învățămînt. La sfîrșitul anului se face o recapitulare generală. ♦ Enumerare, trecere în revistă, rememorare. Să facem dar o recapitulare de lucrările cele mai importante pe care bunul simț, ajutat de experiență, le declară absolut trebuincioase. ALECSANDRI, S. 18.
4. [DN] RECAPITULARE s.f. Acțiunea de a recapitula și rezultatul ei. ♦ Operație de revedere sistematică a materiei parcurse; (p. ext.) sintetizare, rezumare. ♦ Rememorare. [< recapitula].
5. [DEX '09] RECAPITULA, recapitulez, vb. I. Tranz. A parcurge din nou o lucrare, o expunere etc., insistând asupra punctelor esențiale; a relua o expunere, o lucrare; p. ext. a sintetiza, a rezuma. ♦ A revedea, a trece în revistă, a readuce în memorie, a repeta (o lecție, o materie de învățat etc.). – Din fr. récapituler.
6. [MDA2] recapitula vt [At: CR (1848), 33/16 / Pzi: ~lez / E: fr récapituler] 1 A reveni asupra unei lucrări, chestiuni, probleme etc. insistând asupra punctelor esențiale. 2 (Pex) A sintetiza. 3 A readuce în memorie Si: a-și reaminti (2). 4 A trece în revistă. 5 A revedea sistematic materia parcursă într-o anumită perioadă de învățământ pentru a o reține Si: a repeta (2).
7. [DLRLC] RECAPITULA, recapitulez, vb. I. Tranz. A parcurge din nou o lucrare, o expunere etc. insistînd asupra punctelor esențiale; a relua o expunere, o lucrare pentru a o rezuma. ♦ A trece în revistă, a enumera, a readuce în memorie, a-și reaminti. Toți își recapitulaseră, în gînd, cuvintele și gesturile. C. PETRESCU, C. V. 9. Haydn... puse capăt sutimilor sale de compozițiuni muzicale, prin oratoriul numit «Cele patru timpuri ale anului»... recapitulînd toate amintirile vieței sale. ODOBESCU, S. III 94.
8. [DN] RECAPITULA vb. I. tr. A reveni asupra punctelor esențiale ale unei lucrări, ale unei chestiuni etc.; (p. ext.) a sintetiza, a rezuma. ♦ A revedea, a trece în revistă, a enumera. [< fr. récapituler].
9. [MDN '00] RECAPITULA vb. tr. a reveni asupra punctelor esențiale ale unei lucrări, chestiuni etc.; (p. ext.) a sintetiza, a rezuma. ◊ a rememora; a revedea sistematic unele cunoștințe predate anterior. (< fr. récapituler)
10. [Șăineanu, ed. VI] recapitulà v. a rezuma pe scurt.
11. [Scriban] *recapitulațiúne f. (lat. re-capitulátio, -ónis. V. capitulațiune). Explicațiunea a doŭa oară, explicațiune repetată saŭ rezumată. – Și -áție, dar ob. -áre.
12. [Scriban] *recapituléz v. tr. (lat. recapitulo, -áre. V. capitul). Explic de la capăt (de la început) după ce am explicat o dată, repet o explicațiune, rezum.
13. [DOOM 3] recapitulare s. f., g.-d. art. recapitulării; pl. recapitulări
14. [DOOM 2] recapitulare s. f., g.-d. art. recapitulării; pl. recapitulări
15. [DOOM 3] recapitula (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. recapitulez, 3 recapitulează; conj. prez. 1 sg. să recapitulez, 3 sărecapituleze
16. [DOOM 2] recapitula (a ~) vb., ind. prez. 3 recapitulează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL