Definiție și ce înseamnă reasigurare

1. [DEX '09] REASIGURARE, reasigurări, s. f. Acțiunea de a (se) reasigura și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o societate de asigurări se asigură ea însăși la o altă societate de asigurări (pentru a obține acoperire la o parte din riscuri). [Pr.: re-a-] – V. reasigura.

2. [MDA2] reasigurare sf [At: DDRF / P: re-a~ / Pl: ~rări / E: reasigura] 1 Nouă asigurare. 2 Reînnoire a unei asigurări (3). 3 Operație prin care o societate de asigurări se asigură ea însăși la o altă societate de asigurare (pentru a obține acoperire la o parte din riscuri). 4 Suma depusă pentru reasigurare (3).

3. [DLRLC] REASIGURARE, reasigurări, s. f. Acțiunea de a reasigura și rezultatul ei; operație prin care o societate de asigurări, după ce a contractat o asigurare pentru un client avînd ca obiect o sumă mare, caută să se acopere, pentru o parte din risc, asigurîndu-se ea însăși la o altă societate; suma depusă pentru această operație.

4. [DN] REASIGURARE s.f. Acțiunea de a (se) reasigura și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o societate de asigurări se asigură ea însăși la o altă societate; sumă depusă pentru această operație. [< reasigura].

5. [MDN '00] REASIGURARE s. f. 1. acțiunea de a (se) reasigura. ◊ operație prin care o societate de asigurări transferă parțial sau integral riscurile asumate asupra uneia sau mai multor societăți de asigurare. 2. sumă depusă pentru reasigurare (1). (< reasigura)

6. [DEX '09] REASIGURA, reasigur, vb. I. Tranz. și refl. A (se) asigura din nou, a reînnoi o asigurare. [Pr.: re-a-] – Pref. re- + asigura (după fr. réassurer).

7. [MDA2] reasigura vtr [At: CR (1848), 202/63 / P: re-a~ / Pzi: reasigur / E: re1- + asigura] 1-2 A (se) asigura (5) din nou. 3-4 A (-și) reînnoi o asigurare.

8. [DEX '98] REASIGURA, reasigur, vb. I. Tranz. și refl. A (se) asigura din nou, a reînnoi o asigurare. [Pr.: re-a-] – Re1- + asigura (după fr. réassurer).

9. [DLRLC] REASIGURA, reasigur, vb. I. Tranz. A asigura din nou, a reînnoi o asigurare. – Pronunțat: re-a-.

10. [DN] REASIGURA vb. I. tr. A asigura din nou; a reînnoi o asigurare. [P.i. reasigur. / cf. it. riassicurare, fr. réassurer].

11. [MDN '00] REASIGURA vb. tr., refl. a (se) asigura din nou; a reînnoi o asigurare. (după fr. réassurer)

12. [DOOM 3] reasigurare (desp. re-a-) s. f., g.-d. art. reasigurării; pl. reasigurări

13. [DOOM 2] reasigurare (re-a-) s. f., g.-d. art. reasigurării; pl. reasigurări

14. [DOOM 3] reasigura (a ~) (desp. re-a-) vb., ind. prez. 1 sg. reasigur, 3 reasigură; conj. prez. 1 sg. să reasigur, 3 să reasigure

15. [DOOM 2] reasigura (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 3 reasigură

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro