1. [DEX '09] RASOLIT, -Ă, rasoliți, -te, adj. (Fam.) Făcut în grabă, superficial, de mântuială. – V. rasoli.
2. [MDA2] rasolit, ~ă a [At: CARAGIALE, O. II, 166 / Pl: ~iți, ~e / E: rasoli] (Fam) Făcut în grabă, superficial.
3. [DLRLC] RASOLIT, -Ă, rasoliți, -te, adj. (Familiar) Făcut în grabă, superficial, de mîntuială. Un număr de lux, îngrijit, nu rasolit ca numerele cotidiene; bine aranjat, tipărit frumos și nu ciuruit de greșeli. CARAGIALE, S. N. 124.
4. [DEX '09] RASOLI, rasolesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A face un lucru de mântuială, a lucra superficial. – Din [a da] rasol.
5. [MDA2] rasoli vt [At: I. GOLESCU, C. / V: (îrg) răs~, (reg) ros~ / Pzi: ~lesc / E: rasol] 1 (Rar) A face rasol (2). 2 (Îrg) A tencui (gros) un perete. 3 (Fam) A face un lucru de mântuială, superficial.
6. [MDA2] răsoli v vz rasoli
7. [MDA2] rosoli v vz rasoli
8. [DLRLC] RASOLI, rasolesc, vb. IV. Tranz. (Familiar) A face un lucru de mîntuială, a lucra superficial; a da rasol.
9. [Șăineanu, ed. VI] rasolì v. 1. a tencui gros; 2. fig. a lucra prost, a face ceva cu zor.
10. [Scriban] rasolésc v. tr. (d. rasol). Termin un lucru răpede și prost. Scurg de banĭ saŭ de avere, ĭaŭ toțĭ baniĭ la joc, decavez: l-a rasolit la cărțĭ. – În est rosolesc (din răsolesc).
11. [Scriban] rosolésc, V. rasolesc.
12. [DOOM 3] rasoli (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rasolesc, 3 sg. rasolește, imperf. 1 rasoleam; conj. prez. 1 sg. să rasolesc, 3 să rasolească
13. [DOOM 2] rasoli (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rasolesc, imperf. 3 sg. rasolea; conj. prez. 3 să rasolească
14. [Argou] rasolit, -ă, rasoliți, -te adj. făcut în grabă / superficial / de mântuială
15. [Argou] rasoli, rasolesc v. t. a face un lucru de mântuială, a lucra superficial
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL