1. [DEX '09] RASCOLNIC, -Ă, rascolnici, -ce, s. m. și f. Adept al unei secte religioase din Rusia, care s-a separat de Biserica ortodoxă oficială la mijlocul sec. XVII, rămânând fidelă așa-numitului rit vechi. – Din rus. raskol’nik.
2. [MDA2] rascolnic, ~ă smf, a [At: ȚICHINDEAL, F. 57/19 / V: răs~ / Pl: ~ici, ~ice / E: rs раскольник] 1-2 (Adept) al unei secte religioase din Rusia despărțite de biserica ortodoxă oficială în sec. XVII.
3. [DEX '98] RASCOLNIC, -Ă, rascolnici, -ce, s. m. și f. Adept al unei secte religioase din Rusia, care s-a separat de Biserica ortodoxă oficială la mijlocul sec. XVII. – Din rus. raskol’nik.
4. [DLRLC] RASCOLNIC, -Ă, rascolnici, -e, s. m. și f. Partizan al unei secte religioase din Rusia (despărțită de biserica ortodoxă rusă în secolul al XVII-lea).
5. [Scriban] *rascólnic m. (raskólĭnik, eretic, d. raskól, erezie. V. răscolnic). Rus dintr’o sectă care are 1,400,000 de adepțĭ, care-s împărțițĭ în doŭă: uniĭ cu popă (popovțĭ), alțiĭ fără popă (bezpopovțĭ). V. lipovean și scopit.
6. [MDA2] răscolnic2, ~ă sf vz rascolnic
7. [MDA2] răscolnic1, ~ă a [At: CANTEMIR, ap. SCRIBAN, D. / Pl: ~ici, ~ice / E: răscoală1 + -nic] (Înv) Care îndeamnă la răscoală1 (1).
8. [Șăineanu, ed. VI] rascolnici m. pl. schismatici ruși împărțiți în două grupuri (cu și fără preoți), în total vr’un 1.400.000 de sectatori. [Rus. RASKOLĬNIKŬ, schismatic]. V. scopiți.
9. [Scriban] răscólnic, -ă adj. și s. (d. răscoală). Rebel: locuitorĭ răscolnicĭ și nestatornicĭ (Cant. Descr. ed. Socec, 1909, 228). V. rascolnic.
10. [DOOM 3] rascolnic s. m., pl. rascolnici
11. [DOOM 2] rascolnic s. m., pl. rascolnici
12. [D.Religios] rascolnic, -ă, rascolnici, -ce s. m. și f. Adept al unei secte religioase din Rusia, despărțită de Bis. ortodoxă în 1654 din cauza reformelor introduse de patriarhul Nicon. [Var.: răscolnic, -ă s. m. și f.] – Din rus. raskolnik.
13. [DE] RASCÓLNIC, -Ă (< rus.) s. m. și f. Adept al unei secte care s-a despărțit de Biserica ortodoxă rusă în 1654, din cauza reformelor introduse de patriarhul Nikon, rămânând fidelă așa-numitului „rit vechi”.
14. [D.Religios] răscolnic s. m. v. rascolnic.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL