1. [Onomastic] RĂCĂTĂU, frate cu Lurul (17 A I 102); s. ard. și mold., cf. magh. rakat „depozit”.
2. [DE] MĂGURI-RĂCĂTĂU, com. în jud. Cluj, situată la poalele M-ților Gilău, pe cursul superior al râului Someșu Rece; 2.242 loc. (2000). Expl. și prelucr. lemnului (cherestea). Biserica de lemn Sf. Treime (sec. 18), în satul Muntele Rece.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL