1. [MDA2] pățitură sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~țăt~ / Pl: ~ri / E: păți + -tură] (Îrg) 1-2 Pățanie (1-2).
2. [MDA2] pățătură sf vz pățitură
3. [DLRLV] PĂȚITURĂ s. f. (Ban.) Pățanie. Pecziturĕ. Passio. AC, 358. Etimologie: păți + suf. -tură.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL