1. [MDA2] pășesc, ~ească a [At: (sec. XVIII) ȘIO II, 286 / Pl: ~ești / E: pașă1 + -șesc] 1 Care aparține pașei1 (1). 2 Emis de pașă1 (1).
2. [Scriban] 1) pășésc, -eáscă adj. Vechĭ. De pașă: poruncă pășească.
3. [Scriban] 2) pășésc (est) și pîșésc (vest) v. intr. (d. pas 1. V. și pas 4). Fac pașĭ, merg, umblu: șĭ-a scrîntit picĭoru și nu poate păși. V. tr. Fac pașĭ pe deasupra cuĭva: l-a pășit calu fără să-l atingă. – Vechĭ și „mă depărtez” și „calc”: pășitor de lege, călcător de lege.
4. [DEX '09] PĂȘI, pășesc, vb. IV. Intranz. 1. A face unul sau mai mulți pași, a înainta pas cu pas, a parcurge o distanță mergând pe jos; a se deplasa, a se duce, a călca, a merge. ♦ (Adesea fig.) A înainta, a avansa. 2. A intra, a pătrunde (într-un spațiu). ♦ Fig. A se apropia de sau a atinge o anumită vârstă, a intra într-o anumită perioadă de timp. 3. A ieși. 4. A trece (cu un singur pas sau cu câțiva pași) dincolo de ceva; a depăși. ◊ Tranz. Pășește șanțul. – Din pas3.
5. [MDA2] păși [At: PSALT. HUR. 29v/17 / Pzi: ~șesc / Imt: (reg) păși / E: / pas2] 1 vi A face unul sau mai mulți pași2 (1). 2 vi A înainta pas cu pas. 3 vi A parcurge o distanță mergând pe jos. 4 vi A se deplasa pe jos, călcând pe ceva. 5 vi (Fig) A progresa. 6 vt (Înv; îe) A ~ pe cineva din urmă A urma foarte de aproape pe cineva, a merge imediat după cineva. 7 vt (Îae) A se lua după cineva Si: a urmări. 8 vi (Cu determinările „înainte” sau „mai departe”; șfg) A înainta. 9 vi (Înv; cu determinarea „împotrivă”) A se împotrivi. 10 vi (Înv; cu determinarea „la mijloc”) A interveni ca mediator. 11 vt (Rar; c. i. distanțe) A parcurge. 12 vi (Udp „în”) A intra. 13 vi (Fig) A se naște. 14 vi (Fig) A se apropia de sau a atinge o anumită vârstă, a intra într-o anumită perioadă de timp. 15 vi A ieși. 16 vi (Udp „peste”) A trece cu un singur pas sau cu câțiva pași dincolo de ceva. 17 vi (Fig; îrg) A încălca o lege, o înțelegere.
6. [DLRLC] PĂȘI, pășesc, vb. IV. 1. Intranz. A face unul sau mai mulți pași, a înainta pas cu pas; a călca, a merge. Pășeam încet prin mijlocul misterioasei frumuseți [a poienii]. SADOVEANU, O. VII 223. Necăjit de oboseala care mă cuprinse, pășeam în neștire, oprindu-mă la fiecare douăzeci de pași să deslușesc cantonul. DUNĂREANU, CH. 115. De pe coastă, pe sub ulmi, Se scoboară mieii-n vale, Obosit și blînd popor, Și cîntînd pășește-agale O copilă-n urma lor. COȘBUC, P. 1157. ◊ Fig. Pe cer, în miez de noapte, Stau stelele în rînd, Iar luna printre ele Pășește meditînd. COȘBUC, P. II 268. Pășește lin o barcă pe unda adormită! ALEXANDRESCU, M. 97. ◊ Expr. A păși în vîrful picioarelor = a merge fără a face zgomot, a păși ușor. 2. Intranz. Fig. A înainta, a progresa, a se dezvolta. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, clasa muncitoare, în fruntea întregului popor muncitor din țara noastră, pășește hotărît pe drumul construirii socialismului. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 4, 44. 3. Intranz. (Construit cu prep. «în», «prin» etc.) A intra. Cînd a pășit în casă, îi ardeau ochii și i-a ațintit asupra lui Panțîru. SADOVEANU, O. VIII 193. Tu auzi pășind în tindă – E iubitul care vine De mijloc să te cuprindă. EMINESCU, O. I 76. În casă nu i-aș păși Dacă nu mi te-aș iubi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 272. ♦ A apărea, a se prezenta, a-și face apariția. Iubirea e un înger ce-n casă cînd pășește Și pragul și căminul cu pasul lui sfințește. ALECSANDRI, T. II 107. 4. Tranz. A trece. Îi aruncă o singură privire, de cum a pășit pragul. SAHIA, N. 93. Cum pășiră pragul porții, începură curțile și palaturile a hăui. ISPIRESCU, L. 194. Dacă plouă... acest pîrîiaș neînsemnat, pre care un copil îl poate păși, se face atît de mare încît adese prăvale carele încărcate. NEGRUZZI, S. I 316. ◊ Intranz. (Construit cu prep. «peste») Nesimțit, s-a desprins canatul ferestrei... Jder a săltat și a pășit peste prichici. SADOVEANU, F. J. 603. ◊ Fig. Pășea peste greutăți totdeauna, cu nădejdea, că mîni o să fie mai bine decît azi. MIRONESCU, S. A. 57.
7. [Șăineanu, ed. VI] pas v. (întrebuințat numai la imperativ) 1. a păși: pasă cu D-zeu fiica mea! ISP.; 2. a căuta: pasă de te du acolo CR. [Lit. a face un pas].
8. [Șăineanu, ed. VI] pășì v. a înainta pas cu pas, a umbla: copilul pășia în urma lui.
9. [DOOM 3] păși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pășesc, 3 sg. pășește, imperf. 1 pășeam; conj. prez. 1 sg. să pășesc, 3 să pășească
10. [DOOM 2] păși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pășesc, imperf. 3 sg. pășea; conj. prez. 3 să pășească
11. [MDO] păși (conj. pășească)
12. [Argou] a păși cu dreptul expr.. a începe cu bine, a lua un start bun
13. [Argou] a păși cu stângul expr. a începe prost / neinspirat, a lua un start slab
14. [DAR] pășesc, -ească, adj. (înv.) care aparține pașei, emis pe pașă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL