Definiție și ce înseamnă pătulire

1. [DEX '09] PĂTULIRE, pătuliri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) pătuli și rezultatul ei. – V. pătuli.

2. [MDA2] pătulire sf [At: I. IONESCU, C. 48/14 / Pl: ~ri / E: pătuli] 1 Depozitare în hambare, în pătule1 (8, 10). 2 Bătătorire spre a se așeza bine Si: păturire (4). 3 Așezare în straturi Si: păturire (5). 4 Călcare în picioare a semănăturilor, culcându-le la pământ Si: păturire (6). 5 Turtire. 6 Aplecare spre pământ a ierbii din cauza vântului, a ploii etc.

3. [DLRLC] PĂTULIRE, pătuliri, s. f. (Regional) Acțiunea de a se pătuli; cădere, lăsare la pămînt. Grînele căzute se seceră anevoie, se iau după cum vine și pătulirea, în răspăr. I. CR. III 225.

4. [DEX '09] PĂTULI, pătulesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A călca în picioare (culcând la pământ); p. ext. a turti, a strivi, a presa. ♦ Refl. (Despre iarbă, semănături etc.) A se apleca, a se culca la pământ. – Din pătul1.

5. [MDA2] pătuli [At: I. IONESCU / Pzi: ~lesc / E: pătul1] 1 vt (C. i. cereale, produse agricole) A strânge, a depozita în hambare, în pătule1 (8, 10). 2 vt A apăsa, a bate, a bătători, cu lingura sau cu alt instrument, ca să se așeze bine, ca să se netezească Si: (reg) a pături (4). 3 vt A se așeza în straturi Si: a se îndesa, a se pături (5), a se tasa. 4 vt (D. iarbă, semănături) A călca în picioare, culcând la pământ Si: (reg) a pături (6). 5 vt (Pex) A turti. 6 vr (D. iarbă, semănături) A se apleca, a se culca la pământ din cauza vântului, a ploii etc. 7 vi (Trs; îe) Cum mai ~lești ? Cum o mai duci?.

6. [DLRLC] PĂTULI, pătulesc, vb. IV. Refl. (Regional, despre holde, iarbă etc.) A se culca la pămînt. Bucatele cad, se culcă, se pătulesc. I. CR. III 225.

7. [Șăineanu, ed. VI] pătulì v. a strânge grânele în pătule.

8. [Scriban] pătulesc v. tr. (din *potulesc, vsl. potuliti, a acomoda, sîrb. potuliti se, a se pitula, bg. potulĕam, acoper. V. po-tulesc și tulesc). Est. Polignesc, pologesc.

9. [Scriban] potolésc v. tr. (vsl. po-toliti, a potoli, a acomoda, de unde vine și pătulésc; rus. u-toliti, a potoli. V. tulesc). Astîmpăr, liniștesc, alin: a potoli focu, durerea, întristarea, plînsu, foamea, setea. V. ogoĭesc, ostoĭesc, calmez.

10. [DOOM 3] pătulire (pop.) s. f., g.-d. art. pătulirii; pl. pătuliri

11. [DOOM 2] pătulire (pop.) s. f., g.-d. art. pătulirii; pl. pătuliri

12. [DOOM 3] pătuli (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pătulesc, 3 sg. pătulește, imperf. 1 pătuleam; conj. prez. 1 sg. să pătulesc, 3 să pătulească

13. [DOOM 2] pătuli (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pătulesc, imperf. 3 sg. pătulea; conj. prez. 3 să pătulească

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro