1. [DEX '09] PĂTIMIT, -Ă, pătimiți, -te, adj. (Înv.) Cu experiență, pățit. – V. pătimi.
2. [MDA2] pătimit, ~ă [At: (a. 1837) DOC. EC. 672 / Pl: ~iți, ~e / E: pătimi] 1 a (Îrg) Chinuit de suferințe fizice sau morale. 2 sf Suferință. 3-4 smf, a (Om) pățit2 (4-5).
3. [DLRLC] PĂTIMIT, -Ă, pătimiți, -te, adj. (Învechit) Care a trecut prin împrejurări grele (și a căpătat experiență); pățit. La aceasta te sfătuiesc ca unul ce sînt pătimit. KOGĂLNICEANU, S. 204.
4. [DAR] pătimit, pătimită, adj. (înv. și reg.) 1. chinuit, torturat (de suferințe fizice și morale). 2. cu experiență, pățit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL