1. [MDA2] păscător, ~oare [At: BIBLIA (1688), 2451/35 / Pl: ~i, ~oare / E: paște3 + -ător] 1 a (Rar; d. vite) Care paște3. 2 sf (Pop) Pășune (1). 3 sm (Reg; la jocul cu mingea) Jucător care trebuie să prindă mingea.
2. [DAR] păscător, păscători, s.m. (reg.; la unele jocuri cu mingea) jucător pus la prinderea mingii, la păscare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL