1. [MDA2] păscălitor, ~oare smf [At: KLEIN, D. 395 / V: (înv) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: păscăli + -tor] (Îvp) Persoană care prezice viitorul, din pascalie Si: astrolog, păscălău, păscălier, profet, zodier.
2. [DLRLC] PĂSCĂLITOR, păscălitori, s. m. (Învechit) Ghicitor. Voi gîci, că doar de aceea-s păscălitor. RETEGANUL, la CADE.
3. [DLRM] PĂSCĂLITOR, păscălitori, s. m. (Înv.) Ghicitor. – Din păscălie + suf. -tor.
4. [Scriban] păscălitór m. Trans. Prezicător, ghicitor.
5. [MDA2] păscălitoriu sm vz păscălitor
6. [DAR] păscălitor, păscălitoare, s.m. și f. (înv. și pop.) persoană care prezice viitorul din pascalie; zodier, astrolog, profet, prezicător.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL