1. [MDA2] părcănire sf [At: LB / Pl: ~ri / E: părcăni] 1 Întărire a unor obiective militare printr-un parcan. 2 (Trs) Construire a unor obiecte din lemn întărite cu bare și stinghii. 3 (Îrg) Înrămare.
2. [MDA2] părcăni vt [At: LB / Pzi: ~nesc / E: parcan] 1 (C. i. obiective militare) A întări cu un parcan. 2 (Trs; c. i. obiecte din lemn) A construi, întărind cu bare sau cu stinghii. 3 (Îrg; c. i. tablouri) A înrăma.
3. [DAR] părcănire, părcăniri, s.f. (înv. și reg.) 1. întărire. 2. construire. 3. înrămare, încadrare.
4. [DAR] părcăni, părcănesc, vb. IV (reg.) 1. (înv.; despre un loc, un teritoriu, un obiectiv militar) a întări cu un parcan (fortificație). 2. a construi, a face. 3. (înv.) a înrăma, a încadra.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL