1. [MDA2] pămâncior sn [At: LB / V: (reg) pemin~ / Pl: ~oare / E: pământ + -ior] 1-2 (Pop; șhp) Pământ (mic, puțin).
2. [MDA2] pemincior sn vz pămâncior
3. [Scriban] pămîncĭór n., pl. oare (dim. d. pămînt). Olt. Moșioară.
4. [DAR] pămâncior, pămâncioare, s.n. (pop.) pământuleț.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL