Definiție și ce înseamnă pâlpără

1. [MDA2] pâlpără sf vz pârpor1

2. [MDA2] pârpară sf vz pârpor1

3. [MDA2] pârpără sf vz pârpor1

4. [MDA2] pârpâr sm vz pârpor1

5. [MDA2] pârpâră[1] sf vz pârpor1

6. [MDA2] pârpor1, ~ă [At: CIHAC, II, 246 / V: (reg) pâlpără sf, ~pară sf, ~pără sf, ~pâr, ~pâră sf (Pl: ~peri), ~ă sf, ~pur / A și: pârpor / Pl: ~i, ~e / E: srb prpor] 1 sms Cenușă udă din ciubărul în care se opăresc rufele. 2 sms Soluție preparată din sodă caustică dizolvată în apă. 3 sms (Olt) Tăciune stins cu apă, folosit, în medicina populară, la vindecarea rănilor provocate de înțepătura cu un cui. 4 sn (Olt; Mol) Foc de paie. 5 sf (Îe) A trece prin (sau printr-o) ~ă A trece prin împrejurări grele, prin emoții. 6 sn (Îe) Își dă (sau își face) ~ul Se spune despre cineva care este foarte schimbător. 7 smf (Lsg; reg) Căldură. 8 smf (Reg) Arșiță. 9 smf (Ban) Pojar. 10 sf (Fig) Agitație. 11 sf (Fig) Zbucium. 12 sf (Fig) Entuziasm. 13 sn (Reg) Mana viței de vie. 14 sf (Reg; șîs pârpără de ploaie) Aversă. 15 a (Olt; Mol; d. oameni) Care nu rezistă la frig Si: plăpând.

7. [MDA2] pârporă sf vz pârpor1

8. [MDA2] pârpur1 sm vz pârpor1

9. [DLRLC] PÎLPĂRĂ s. f. v. pîrpără.

10. [DLRLC] PÎRPĂRĂ, pîrpăre, s. f. 1. Foc, căldură. ♦ Fig. Stare de neliniște, de neastîmpăr; agitație. ◊ Expr. A da în pîrpăra însuratului v. da3 (II 9). 2. Răbufneală de vînt (v. rafală); ropot de ploaie (v. aversă). Din cînd în cînd cîte o pîrpără de ploaie mășcată izbea geamurile. La TDRG. (În forma pîlpără) Cîte o pîlpără de vînt zburătăcea frunzele cît colo, nu numai pe cele galbene și uscate, dar chiar pe cele mai verzui. CONTEMPORANUL, VI 289. – Variantă: pîlpără s. f.

11. [DLRM] PÎRPĂRĂ, pîrpăre, s. f. 1. Foc, căldură. ♦ Fig. Stare de neliniște, de neastîmpăr; agitație. 2. Ropot, aversă (de ploaie, de zăpadă etc.); rafală (de vînt). [Var.: pîlpără s. f.] – Sb. prpor.

12. [Scriban] pîlpără, V. pîrpără.

13. [Scriban] pîrpără f., pl. erĭ (aceĭașĭ răd. ca și pîrpăriță. Cp. cu bîlbără, dîrdoră, țîrțără. Est. Răpăĭală, ploaĭe scurtă și violentă. Fig. Zbucĭum, agitațiune: în pîrpăra lupteĭ. – Și pîlpără.

14. [DAR] pârpără s.f. (reg.; înv.) 1. ploaie cu bășici. 2. dârdoră, zor.

15. [DAR] pârpor, -ă, adj., s.m. și f. (reg.) 1. (adj.) care nu rezistă la frig; plăpând. 2. (s.m.) cenușă udă din ciubărul în care se opăresc rufele; soluție din sodă caustică dizolvată în apă. 3. (s.m.) tăciune stins în apă, folosit la vindecarea înțepăturilor de cuie. 4. (s.m. și f.) foc de paie; căldură, arșiță, fierbințeală. 5. pojar. 6. (fig.) agitație, zbucium, avânt, entuziasm, înflăcărare. 7. (s.f.) mana viței de vie. 8. (s.f.) aversă de ploaie.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro