1. [MDA2] pâinar sm [At: POLIZU / V: (înv) ~ner, (reg) pân~ / Pl: ~i / E: pâinar + -ar] 1 (Înv) Brutar. 2 (Olt; îf pânar; dep) Om pe care nu-l interesează decât câștigul pâinii. 3 (Bot; reg; îf pânar) Salcâm (Robinia pseudacacia).
2. [Șăineanu, ed. VI] pâinar m. vânzător de pâine. [Lat. PANARIUS].
3. [MDA2] pâiner sm vz pâinar
4. [MDA2] pânar sm vz pâinar
5. [Scriban] pîĭnár, pîĭne, V. pînar, pîne.
6. [Scriban] pînár m. (d. pîne saŭ lat. panarius). Mold. Rar. Pitar, brutar, maĭ ales vorbind de cel ce vinde pîne. – Și pîner. În Munt. pîĭnar.
7. [DAR] pâinar, pâinari, s.m. (înv.) 1. brutar. 2. epitet depreciativ pentru un om interesat doar de câștigul pâinii zilnice. 3. (reg.) salcâm.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL