1. [DEX '09] PUȘLAMA, pușlamale, s. f. Om lipsit de caracter, prost crescut, care nu este capabil de nimic bun; lichea, secătură; om care trăiește din expediente, neavând o ocupație serioasă, stabilă; derbedeu, haimana. – Et. nec.
2. [MDA2] pușlama sf [At: CARAGIALE, O. II, 248 / Pl: ~le / E: ns cf puști] (Pfm) 1 Om lipsit de caracter, care nu este capabil de nimic bun Si: lichea, pramatie, secătură. 2 Om care trăiește din expediente, neavând o ocupație serioasă, stabilă Si: derbedeu, haimana.
3. [DLRLC] PUȘLAMA, pușlamale, s. f. (Familiar) Om de nimic; secătură, lichea, derbedeu. În școală era o pușlama zgomotoasă și leneșă, întotdeauna prin coada clasei. C. PETRESCU, C. V. 107. Bătrînii dovedeau fetelor că Aurel Ungureanu e o pușlama. REBREANU, I. 88.
4. [Șăineanu, ed. VI] pușlamà f. secătură, ștrengar. [Mold. pușlău: origină necunoscută].
5. [Scriban] pușlamá f. (d. puștĭ). Triv. Om neserios, secătură.
6. [DOOM 3] pușlama s. f., art. pușlamaua, g.-d. art. pușlamalei; pl. pușlamale
7. [DOOM 2] pușlama s. f., art. pușlamaua, g.-d. art. pușlamalei; pl. pușlamale, art. pușlamalele
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL