1. [DEX '09] PUSNICIRE s. f. v. pustnicire.
2. [MDA2] pusnicire sf vz pustnicire
3. [DEX '09] PUSNICI vb. IV v. pustnici.
4. [DEX '09] PUSTNICI, pustnicesc, vb. IV. (Înv.) 1. Intranz. A duce viață de pustnic. 2. Refl. A se face pustnic. [Var.: pusnici vb. IV] – Din pustnic.
5. [DEX '09] PUSTNICIRE s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) pustnici și rezultatul ei. [Var.: pusnicire s. f.] – V. pustnici.
6. [MDA2] pusnici v vz pustnici
7. [MDA2] pustnici [At: MINEIUL (1776), 179r2/34 / V: pusn~ / Pzi: ~icesc / E: pustnic] 1 vi A duce o viață de pustnic (1) Si: a sihăstri, (rar) a schimnici, (reg) a pustelnici. 2-3 vr A se face pustnic (1-2) Si: a se sihăstri, (rar) a se schimnici. 4-5 vr (Rar) A se stabili undeva ca pustnic (1-2).
8. [MDA2] pustnicire sf [At: DEX / V: pusn~ / Pl: ~ri / E: pusnici] (Rar) 1 Sihăstrire. 2-3 (Rar) Stabilire undeva ca pustnic (1-2).
9. [DEX '98] PUSTNICI, pustnicesc, vb. IV. (Rar) 1. Intranz. A duce viață de pustnic. 2. Refl. A se face pustnic. [Var.: pusnici vb. IV] – Din pustnic.
10. [DEX '98] PUSTNICIRE, pustniciri, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) pustnici și rezultatul ei. [Var.: pusnicire s. f.] – V. pustnici.
11. [DLRLC] PUSTNICI, pustnicesc, vb. IV. (Și în forma pusnici) 1. Intranz. A duce viață de pustnic. Acest adăpost liniștit, în care pusnicesc șapte călugări. VLAHUȚĂ, R. P. 76. 2. Refl. A se face pustnic. Iar tu, mogzanule de Oșlobene... te-i face popă ca tată-tău, cînd s-or pusnici toți bivolii din Mănăstirea Neamțului. CREANGĂ, A. 78. – Variantă: pusnici vb. IV.
12. [Șăineanu, ed. VI] pustnicì v. 1. a se face pustnic (CR.); 2. a trăi ca pustnic.
13. [Scriban] 2) pustnicésc v. intr. (d. pustnic). Trăĭesc ca pustnic: pe acolo pustnicea el.
14. [DOOM 3] pustnici (a ~) (înv.) (desp. pust-ni-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pustnicesc, 3 sg. pustnicește, imperf. 1 pustniceam; conj. prez. 1 sg. să pustnicesc, 3 să pustnicească
15. [DOOM 3] pustnicire (înv.) (desp. pust-ni-) s. f., g.-d. art. pustnicirii
16. [DOOM 2] pustnici (a ~) (înv.) (pust-ni-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pustnicesc, imperf. 3 sg. pustnicea; conj. prez. 3 să pustnicească
17. [DOOM 2] pustnicire (înv.) (pust-ni-) s. f., g.-d. art. pustnicirii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL