1. [MDA2] purcezător, ~oare a [At: (a. 1644) GCR I, 109/34 / V: (înv) purcegă~ / Pl: ~i, ~oare / E: purcede + -ător] (Înv) 1 Care pornește. 2 Purces2 (2).
2. [MDA2] purcegător, ~oare a vz purcezător
3. [DAR] purcezător, purcezătoare, adj. (înv.) 1. care pornește, care pleacă. 2. care provine, care își are originea, începutul; care emană din...
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL