1. [DEX '09] PUPĂTURĂ, pupături, s. f. (Fam.) Sărutare, pupat. – Pupa + suf. -ătură.
2. [MDA2] pupătură sf [At: D. ZAMFIRESCU ap. CADE / Pl: ~ri / E: pupa + -ătură] (Pfm) 1 Sărutare. 2 (Ccr) Sărut.
3. [DLRLC] PUPĂTURĂ, pupături, s. f. (Familiar) Sărutare, sărut, pupat, sărutat... Se ridicau ici-colo izbucniri de rîsete, cîte-o vorbă veselă, cîte-o pupătură mai pleoscăită. REBREANU, R. I 16. Se găsi prins de pupăturile camarazilor din toate părțile. MIRONESCU, S. A. 112.
4. [Scriban] pupătúră f., pl. ĭ. Fam. Sărutare.
5. [DOOM 3] pupătură (fam.) s. f., g.-d. art. pupăturii; pl. pupături
6. [DOOM 2] pupătură (fam.) s. f., g.-d. art. pupăturii; pl. pupături
7. [Argou] pupătură, pupături s. f. sărut
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL