1. [DEX '09] PUICULIȚĂ, puiculițe, s. f. (Pop.) Puicuță. – Puică + suf. -uliță.
2. [MDA2] puiculiță sf [At: CR (1846), 1242/32 / Pl: ~țe / E: puică + -uliță] 1-6 (Șhp) Puicuță (1-6). 7-8 (Șhp) Puicuță (7-8). 9 (Ent; Mun; îc) ~a-popii Buburuză (Cocinella septempunctata). 10 (Olt; Trs; lpl) Floricele de porumb.
3. [DLRLC] PUICULIȚĂ, puiculițe, s. f. 1. Puicuță (1). 2. Puicuță (2). Ia poftim, puiculiță, de cinstește dumneata întăi! CREANGĂ, A. 97. Doină, doiniță! De-aș avea o puiculiță Cu flori galbine-n cosiță, Cu flori roșii pe guriță! ALECSANDRI, P. A. 35. Puiculiță dalbă-n pene Și subțire la sprîncene, Pare că nu-ți stă prea bine Cu doi drăguți lîngă tine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 249.
4. [DOOM 3] puiculiță (pop.) s. f., g.-d. art. puiculiței; pl. puiculițe
5. [DOOM 2] puiculiță (pop.) s. f., g.-d. art. puiculiței; pl. puiculițe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL