1. [DEX '09] PUFUȘOR2, pufușoare, s. n. Diminutiv al lui puf2; pufușor.[1] – Puf2 + suf. -ușor.
2. [DEX '09] PUFUȘOR1, pufușori, s. m. Diminutiv al lui puf2; pufuleț. – Puf2 + suf. -ușor.
3. [MDA2] pufușor [At: DONICI, F. 26 / Pl: ~i sm, ~oare sn / E: puf2 + -ușor] 1-8 sm (Șhp) Puf2 (1, 5-6, 9) (mic) Si: pufuleț (1-8). 9 sm (Bot; Mol) Papanaș (Trifolium arvense). 10 sm (Bot; reg) Pufuleț (9) (Ageratum houstonianum).
4. [DEX '98] PUFUȘOR, pufușori, s. m. Diminutiv al lui puf2; pufuleț. – Puf2 + suf. -ușor.
5. [DLRLC] PUFUȘOR, pufușori, s. m. Diminutiv al lui puf2. Ei pretind a cunoaște de pe mulțimea sau puțintimea perișorilor sau mai bine zis a pufușorului, cu care e [cărăbușul]... acoperit pe pîntece și picioare, cum va fi vara ce urmează. MARIAN, INS. 21. În adevăr să spui: De m-ai văzut cumva, măcar cu vreun pui? – Nu, dragă cumătră; dar cînd ne întîlneam, Eu cam ades vedeam Că tu pe botișor Aveai și pufușor. DONICI, F. 26.
6. [DOOM 3] pufușor1 (obiect de toaletă, scaun) s. n., pl. pufușoare
7. [DOOM 3] pufușor2 (perișor, fulg) s. n.
8. [DOOM 3] pufușor3 (plantă) s. m., pl. pufușori
9. [DOOM 2] pufușor1 (plantă) s. m., pl. pufușori
10. [DOOM 2] pufușor2 (pene mici, peri fini) s. n.
11. [DOOM 2] pufușor3 (obiect de toaletă, scaun) s. n., pl. pufușoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL