Definiție și ce înseamnă psihofizic

1. [DEX '09] PSIHOFIZIC, -Ă, psihofizici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Curent psihologic care studiază pe cale experimentală raporturile cantitative dintre intensitatea stimulilor fizici și intensitatea stărilor psihice corespunzătoare, dând o formulare matematică concluziilor obținute. 2. Adj. Care aparține psihofizicii (1), privitor la psihofizică. 3. Adj. Care aparține psihicului și fizicului, privitor la psihic și la fizic. – Din germ. Psychophysik, fr. psychophysique.

2. [MDA2] psihofizic, ~ă [At: MAIORESCU, CR. II, 143 / S și: psich~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr psychophysique, ger Psychophysik] 1 sf Curent psihologic care studiază, pe cale experimentală, raporturile cantitative dintre intensitatea stimulilor fizici și intensitatea stărilor psihice corespunzătoare, dând o formulare matematică concluziilor obținute. 2 a Care aparține psihofizicii (1). 3 a Privitor la psihofizică (1). 4 a Specific psihofizicii (1). 5 a Care aparține psihicului și fizicului. 6 a Privitor la psihic și la fizic. 7 Specific psihicului și fizicului.

3. [DN] PSIHOFIZIC, -Ă adj. Referitor la psihofizică. [< fr. psychophysique].

4. [MDN '00] PSIHOFIZIC, -Ă I. adj. 1. referitor la psihofizică. 2. care permite psihicului și fizicului. II. s. f. curent psihologic care studiază raporturile dintre fenomenele psihice și fizice pe bază de observație și de experiment. (< fr. psychophysique)

5. [DOOM 3] psihofizic adj. m., pl. psihofizici; f. psihofizică, pl. psihofizice

6. [DOOM 2] psihofizic adj. m., pl. psihofizici; f. psihofizică, pl. psihofizice

7. [DE] PSIHOFÍZIC, -Ă (< fr., germ. {i}) s. f., adj. 1. S. f. Domeniu de cercetare în psihologie, constituit în sec. 19 de G. Th. Fechner, care studiază raporturile dintre stimulii fizici și senzații. P. a descoperit pragul senzorial absolut (intensitatea stimulului începând de la care se produce o senzație) și pragul diferențial (diferența de intensitate a stimulilor începând de la care se produc două senzații diferite). 2. Adj. Privitor la psihofizică (1), care aparține psihofizicii.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro