1. [DLRLC] PRĂȘITOARE, prășitori și prășitoare, s. f. Mașină agricolă (cu tracțiune mecanică sau animală) folosită la prășit. Caii trăgeau prășitoarele peste ogoarele cu porumb. DUMITRIU, V. L. 104.
2. [Șăineanu, ed. VI] prășitoare f. sapă ori mașină cu care se prășește.
3. [Scriban] prășitoáre f., pl. orĭ. Sapă de prășit (pe alocurea de o formă specială).
4. [DEX '09] PRĂȘITOR, -OARE, prășitori, -oare, adj., s. f., s. m. 1. Adj., s. f. (Unealtă sau mașină agricolă) cu care se prășește. 2. Adj. (Despre plante) Cultivat în rânduri distanțate, care permit prășitul1. 3. S. m. și f. Persoană care prășește; muncitor angajat la prășit1. – Prăși + suf. -tor.
5. [MDA2] prășitor, ~oare [At: I. IONESCU, C. 119/5 / V: (reg) ~șui~ smf / Pl: ~i, ~oare / E: prăși1 + -tor] 1 a (D. plante, culturi agricole) Care se prășește1 (2). 2 a (D. plante) Care se cultivă în rânduri distanțate, pentru ca spațiul dintre rânduri să se poată prăși1 (1). 3-4 sf, a (Unealtă sau mașină agricolă) cu care se prășește1 (1). 5 smf Persoană care prășește1 (1). 6 sf (Reg) Loc prășit2.
6. [DEX '98] PRĂȘITOR, -OARE, prășitori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. f. (Unealtă sau mașină agricolă) cu care se prășește. 2. Adj. (Despre plante) Cultivat în rânduri distanțate, care permit prășitul1. 3. S. m. și f. Persoană care prășește; muncitor angajat la prășit1. – Prăși + suf. -tor.
7. [DLRLC] PRĂȘITOR 2, -OARE, prășitori, -oare, s. m. și f. Persoană care prășește; muncitor angajat la prășit. Tu [rege] ești fericit. Lingușitorii înalță imnuri proslăvirii tale Și fac să n-auzi cîntecul de jale Cu care-și adorm foamea prășitorii. VLAHUȚĂ, O. AL. 39. Mă și trimite mama cu demîncare în țarină la niște lingurari, ce-i aveam tocmiți prășitori. CREANGĂ, A. 52.
8. [DLRLC] PRĂȘITOR1, -OARE, prășitori, -oare, adj. 1. (Despre mașini, pluguri) Cu care se prășește. Plug prășitor. 2. (Despre plante) Care se prășește. Alternînd cerealele cu plantele prășitoare, putem ține în bună stare nu numai curățenia pămîntului dar și fertilitatea lui. I. IONESCU, D. 289.
9. [DOOM 3] prășitoare (unealtă) s. f., g.-d. art. prășitorii; pl. prășitori
10. [DOOM 2] prășitoare (unealtă) s. f., g.-d. art. prășitorii; pl. prășitori
11. [MDO] prășitoare, pl. prășitori
12. [DOOM 3] prășitor adj. m., s. m., pl. prășitori; adj. f., s. f. sg. și pl. prășitoare
13. [DOOM 2] prășitor adj. m., s. m., pl. prășitori; adj. f., s. f. sg. și pl. prășitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL