Definiție și ce înseamnă prăsire

1. [DEX '09] PRĂSIRE, prăsiri, s. f. Acțiunea de a (se) prăsi și rezultatul ei; prăsit1. – V. prăsi.

2. [MDA2] prăsire sf [At: BUDAI-DELEANU, T. V. 33 / V: (înv) pres~ / Pl: ~ri / E: prăsi] 1 Perpetuare prin reproducție a animalelor Si: înmulțire, prăsilă, prăsit1 (1), reproducere, (reg) plămadă, prasă, prăseală. 2 Reproducție dirijată a animalelor de rasă Si: (înv) prăsit1 (2). 3 Naștere. 4 Cultivare. 5 (Îvr) Origine.

3. [DLRLC] PRĂSIRE, prăsiri, s. f. Acțiunea de a (se) prăsi; reproducere, înmulțire.

4. [DEX '09] PRĂSI, prăsesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre animale) A face pui; a se reproduce, a se înmulți. ♦ Tranz. A crește animale, a face să se înmulțească. ♦ Tranz. Fig. (Fam.) A aduna, a economisi bani, a-și spori banii adunați. 2. Tranz. A semăna, a îngriji și a răspândi cultura unei plante; a îngriji plantele ca să crească și să se înmulțească. ♦ Refl. (Despre plante) A se înmulți, a se extinde (spontan sau prin cultivare) pe un anumit teritoriu. – Din bg. prasja se, sb. prasiti se.

5. [MDA2] prăsi [At: PSALT. 36 / V: (înv) presi / Pzi: ~sesc / E: bg праси се] 1 vr (D. animale) A face pui Si: a concepe. 2 vr (Pex) A se perpetua prin generare Si: a se înmulți, a se reproduce, (îrg) a se plodi. 3 vr (Fig) A crește ca număr Si: a se înmulți, a spori. 4 vri (Îrg; d. femei) A naște. 5 vr (Îrg) A se naște. 6 vt A concepe. 7 vt (Fig; rar) A se pripăși. 8 vt (C. i. animale) A crește pentru a înmulți, pentru a obține un folos etc. Si: (îvr) a presili (1). 9 vt (Fig; reg; c. i. bunuri materiale, averi, bani etc.) A strânge. 10 vt (C. i. plante) A cultiva pentru a înmulți, pentru a obține roade etc. Si: (îvr) a prăsili (2). 11-12 vtr A (se) răspândi prin cultură Si: a planta, a semăna, (îvr) a prăsili (3). 13 vr (D. plante) A se răspândi, spontan sau prin cultivare, pe un anumit teritoriu Si: a se extinde, a se înmulți.

6. [MDA2] presi2 v vz prăsi

7. [MDA2] presire sf vz prăsire

8. [DEX '98] PRĂSI, prăsesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre animale) A face pui; a se reproduce, a se înmulți. ♦ Tranz. A crește animale, a face să se înmulțească. ♦ Tranz. Fig. (Fam.) A aduna, a economisi bani, a-și spori banii adunați. 2. Tranz. A semăna, a îngriji și a răspândi cultura unei plante; a îngriji plantele ca să crească și să se înmulțească. ♦ Refl. (Despre plante) A se înmulți, a se extinde (spontan sau prin cultivare) pe un anumit teritoriu. – Din bg. prasja se, scr. prasiti se.

9. [DLRLC] PRĂSI, prăsesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre animale) A face pui, a se înmulți, a se reproduce. Ce ara și semăna, prea puține aduna; iar păsările de i se prăseau, prea puține îi rămîneau. VISSARION, B. 94. Acum are-o turmă mare-mare, care de-atunci s-a prăsit numai din mioara aceea. RETEGANUL, P. I 37. Pă caii ce se prăsea din aceste iepe încăleca numai împăratul. GORJAN, H. II 9. ◊ (Rar, despre oameni) Trăiesc și se prăsesc din neam în neam, cei mai frumoși bărbați din tot plaiul împrejmuitor. ODOBESCU, S. III 172. 2. Tranz. A crește animale, a le înmulți. Prăsiseră în fiecare an și porc și găini, care erau acum atît de multe și risipite prin grajd și șoproane, că nu le mai știau numărul. CAMIL PETRESCU, O. I 337. Hrănește și prăsește [iepuri de casă] în curtea mănăstirii. ODOBESCU, S. III 212. Stîne Mari își cumpăra, Turme Grase Că-și prăsea. ANT. LIT. POP. I 458. ◊ (Rar, cu privire la oameni) Oricum, n-ar fi fost mai bine să prăsească copii decît găini? Și cum i-ar fi iubit, mititeii de ei! MACEDONSKI, O. III 58. ♦ Fig. A aduna, a economisi. (Cu complementul «bani») Nu ți-ai prăsit un ban să-ți poți cîrpi o nevoie la o vreme grea, ori să te chemi și tu că ai doi juncani în bătătură, din munca ta. VLAHUȚĂ, N. 129. 3. Tranz. A semăna, a planta, a răspîndi o cultură; a îngriji ca să crească plantele. Pînă dimineață... să prăsești vie, iar pe dimineață să-mi aduci struguri copți din ea. RETEGANUL, P. V 49. Pre vremea aceea Bacus, zeul vinului și al bețivilor, umbla de cutreiera lumea, învățînd și pre bun și pre rău cum să prăsească și să lucreze vița. ISPIRESCU, U. 103. Locuitorii... din toate celelalte sate au fost prăsit cultura cînepei și a inului. I. IONESCU, D. 201. ♦ Refl. pas. A căpăta răspîndire, a începe să fie cultivat. Fata le dete la toți sămînță, să-și semene și ei pe acasă buruiana dracului, adecă tutun. Așa s-a prăsit tutunul în lume. RETEGANUL, P. II 69.

10. [Șăineanu, ed. VI] prăsì v. 1. a face pui; 2. a se reproduce. [Serb. PRASITI, a făta purcei: românește cu sensul generalizat].

11. [Scriban] prăsésc v. tr. (sîrb. prasiti, a făta purceĭ, d. prase, purcel). Nasc, produc (Rar). Fig. Fam. A prăsi parale, a aduna parale. V. refl. Mă înmulțesc, cresc în mare număr: la munte s’aŭ prăsit o mulțime de urșĭ, de brazĭ, de șerpĭ. – Și împrăsilesc (Munt. vest).

12. [DOOM 3] prăsire s. f., g.-d. art. prăsirii; pl. prăsiri

13. [DOOM 2] prăsire s. f., g.-d. art. prăsirii; pl. prăsiri

14. [DOOM 3] prăsi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăsesc, 3 sg. prăsește, imperf. 1 prăseam; conj. prez. 1 sg. să prăsesc, 3 să prăsească

15. [DOOM 2] prăsi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăsesc, imperf. 3 sg. prăsea; conj. prez. 3 să prăsească

16. [DER] prăsi (prăsesc, prăsit), vb. – A reproduce, a înmulți, a naște. Sb., slov. prasiti, bg. prasjă se „a se înmulți porcii” (Tiktin). Legătura cu rodi (Cihac, II, 317) nu este probabilă. – Der. prăsilă, s. f. (reproducție, generație; descendent, progenitură); prăsilos, adj. (prolific); prăstură, s. f. (înv., iapă), în loc de prăsitură; împrăsili, vb. (a reproduce); prăseală, s. f. (înv., reproducere).

17. [Argou] prăsi, prăsesc v. t. a strânge bani, a economisi bani; a-și spori banii adunați

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro