1. [DLRLC] PRĂJITOARE, prăjitori, s. f. 1. Încăpere într-o fabrică unde se execută operațiile de prăjire (calcinare) a minereurilor. 2. Aparat simplu, folosit în gospodării pentru a prăji cafea.
2. [Scriban] prăjitoáre f., pl. orĭ. Tingire acoperită în care se prăjește cafeaŭa, care e mișcată cu o manivelă, pe cînd vasu rămîne fix. V. frigare.
3. [DEX '09] PRĂJITOR, -OARE, prăjitori, -oare, s. m., s. f., s. n. 1. S. m. și f. Muncitor calificat care lucrează în fabrici la cuptoarele unde se prăjesc minereurile. 2. S. f. Încăpere, secție, instalație într-o fabrică, unde se execută operațiile de prăjire a minereurilor. 3. S. n. Aparat folosit în gospodării pentru a prăji pâine sau boabe de cafea. – Prăji + suf. -tor.
4. [MDA2] prăjitor, ~oare [At: IORGA, B. R. 239 / Pl: ~i, ~oare / E: prăji + -tor] 1 smf Lucrător în industria alimentară, specializat în operația de prăjire (1). 2 smf Aparat folosit în gospodărie pentru a prăji pâine sau boabe de cafea. 3 smf (Rar) Grătar pentru carne. 4 smf Muncitor calificat în operații de prăjire (3). 5 sf Încăpere sau instalație special amenajată în care se execută, într-o fabrică, operații de prăjire (3).
5. [DEX '98] PRĂJITOR, -OARE, prăjitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor calificat care lucrează în fabrici la cuptoarele unde se prăjesc minereurile. 2. S. f. Încăpere, secție, instalație într-o fabrică, unde se execută operațiile de prăjire a minereurilor. ♦ Aparat folosit în gospodării pentru a prăji pâine sau boabe de cafea. – Prăji + suf. -tor.
6. [DLRLC] PRĂJITOR, -OARE, prăjitori, -oare, s. m. și f. Muncitor calificat care lucrează în fabrici la cuptoarele unde se prăjesc minereurile.
7. [DOOM 3] prăjitoare2 (persoană) s. f., g.-d. art. prăjitoarei; pl. prăjitoare
8. [DOOM 3] prăjitoare1 (instalație) s. f., g.-d. art. prăjitorii; pl. prăjitori
9. [DOOM 2] prăjitoare1 (persoană) s. f., g.-d. art. prăjitoarei; pl. prăjitoare
10. [DOOM 2] prăjitoare2 (instalație) s. f., g.-d. art. prăjitorii; pl. prăjitori
11. [DOOM 3] prăjitor1 (aparat) s. n., pl. prăjitoare
12. [DOOM 2] *prăjitor2 (aparat) s. n., pl. prăjitoare
13. [Argou] prăjitoare, prăjitori s. f. (intl.) 1. prostituată. 2. hoață, escroacă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL