1. [MDA2] prânzcean sn [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~ene / E: prânz + -(u)cean] (Reg) Prânzișor (6).
2. [DAR] prânzcean, prânzcene, s.n. (reg.) moment al zilei situat în primele ore ale dimineții, când se ia prânzișorul (gustare de dimineață); prânzuleț.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL