1. [DEX '09] PRUNCUȚ, pruncuți, s. m. (Înv. și reg.) Pruncușor. – Prunc + suf. -uț.
2. [MDA2] pruncuț sm [At: ȘINCAI, HR. I, 58/59 / Pl: ~i / E: prunc + -uț] (Îrg; șhp) 1-10 Pruncușor (1-10).
3. [DLRLC] PRUNCUȚ, pruncuți, s. m. Pruncușor. Ce-i mai drag și mai plăcut Ca pruncuțul nou-născut? ALECSANDRI, P. II 181.
4. [DOOM 3] pruncuț (înv., reg.) s. m., pl. pruncuți
5. [DOOM 2] pruncuț (înv., reg.) s. m., pl. pruncuți
6. [DAR] pruncuț pruncuți, s.m. (înv. și reg.) 1. pruncușor, prunculeț, plod, sugar, sugaci. 2. fiu.
7. [DRAM 2021] pruncúț, pruncuți, s.m. Copil mic. – Din prunc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL