1. [DEX '09] PRUNCIE s. f. (Înv. și pop.) Copilărie. – Prunc + suf. -ie.
2. [MDA2] pruncie sf [At: VARLAAM, C. 405 / E: prunc + -ie] 1 (Îvp; precedat de pp „din” sau „în”) Copilărie (1). 2 (Pop; îla) Căzut în ~ Căzut în mintea copiilor Si: ramolit, senil.
3. [DLRLC] PRUNCIE s. f. Perioada vieții omenești de la naștere pînă la adolescență; vîrstă de copil, timpul cînd cineva este copil; copilărie. Nu mai răsună în voi ca-ntr-un ghioc Povestea minunată a prunciei? BENIUC, V. 23. Această femeie a mea, cu care trăiesc în bună înțelegere de treizeci de ani, cunoaște slovă și a primit în pruncie învățătură. SADOVEANU, Z. C. 43. Aieve parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. IOSIF, V. 41. ◊ Expr. (Despre bătrîni, rar) A cădea în pruncie = a cădea în mintea copiilor, a-și pierde mintea din cauza bătrîneții, v. copilărie. A ta trufie Arată că tu astăzi căzut ești în pruncie. ALECSANDRI, O. 233.
4. [Șăineanu, ed. VI] pruncie f. prima vârstă a omului, înaintea copilăriei.
5. [Scriban] pruncíe f. (d. prunc). Etatea prunculuĭ.
6. [DOOM 3] pruncie (înv., pop.) s. f., art. pruncia, g.-d. pruncii, art. prunciei
7. [DOOM 2] pruncie (înv., pop.) s. f., art. pruncia, g.-d. pruncii, art. prunciei
8. [DRAM 2021] pruncíe, pruncii, s.f. Copilărie. – Din prunc + suf. -ie (DEX, MDA).
9. [DRAM 2015] pruncie, pruncii, s.f. – Copilărie. – Din prunc + suf. -ie (Scriban, DEX, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL