1. [MDA2] proțăpior sn [At: MARIAN, D. 58 / Pl: ~oare / E: proțap + -ior] (Reg) 1-20 (Șhp) Proțăpel (1-20). 21 (Spc) Mică bucată de lemn care se fixează pe osia cotigii plugului.
2. [DAR] proțăpior, proțăpioare, s.n. (reg.) mică bucată de lemn care se fixează pe osia cotigii plugului.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL