1. [DEX '09] PROVIZIE, provizii, s. f. Rezervă de produse (mai ales alimentare) necesare cuiva sau undeva pentru o anumită perioadă de timp. – Din fr. provision, lat. provisio, germ. Provision.
2. [MDA2] provizie sf [At: BELDIMAN, N. P. I, 137/25 / V: (înv) ~ion sn, ~iune1 / E: fr provision, lat provisio, -onis, ger Provision, rs провизия] Rezervă de produse, mai ales alimentare, necesare pentru o anumită perioadă de timp.
3. [DLRLC] PROVIZIE, provizii, s. f. 1. (Mai ales la pl.; la sg. cu sens colectiv) Produse de întreținere, în special alimente, constituind un stoc, o rezervă pentru o anumită perioadă. Mulți studenți veneau de acasă încărcați cu provizii. CĂLINESCU, E. 160. Scăpasem de provizie uscată, de carnea sărată la butoi. BART, S. M. 96. Mi-am făcut provizii de lemne și de legume. ALECSANDRI, T. I 371. ◊ Fig. Așa lasă toate. incendiile mari, după ce se sting, o provizie de căldură ascunsă, de care multă vreme mai fumegă zidurile arse. VLAHUȚĂ, O. AL. II 60. Mîni voi scrie lui Ghica la Londra, ca să se gîndească la «Convorbiri» și să le dea de hrană din provizia ce a făcut în timpii din urmă. ALECSANDRI, S. 157. 2. (La sg.) Cantitate de produse (în special alimente) destinate pentru a fi consumate într-un anumit timp; rație. Coboară din munte... ca să-și primească din cînd în cînd provizia de mahorcă și de rachiu. C. PETRESCU, R. DR. 129. Provizia trupei și a ofițerilor pentru zece zile de mare va fi adusă la bord. BART, S. M. 13.
4. [DN] PROVIZIE s.f. (de obicei la pl.) Totalitatea produselor necesare întreținerii, alimentării unei case, unei gospodării, unui oraș, unei armate etc. [Gen. -iei, var. proviziune s.f. / cf. fr. provision, lat. provisio – prevedere].
5. [MDN '00] PROVIZIE s. f. rezervă de produse necesare întreținerii, alimentării unei gospodării, unui oraș, unei armate, unei nave etc. pentru un anumit timp. (< fr. provision, lat. provisio, germ. Provision)
6. [MDA2] provizion2 sn vz provizie
7. [MDA2] proviziune1 sf vz provizie
8. [DN] PROVIZIUNE s.f. v. provizie.
9. [Șăineanu, ed. VI] provizi(un)e f. 1. grămadă de lucruri necesare sau folositoare: proviziune de arme, de lemne; 2. sumă rezervată pentru plata unei poliți.
10. [Scriban] *proviziúne f. (lat. provisio, -ónis, prevedere. V. viziune). Lucrurĭ adunate p. nevoile viitoare, maĭ ales merinde: a face proviziunĭ de grîŭ, a face proviziune pe ĭarnă. Com. Remiză, misitie, sumă plătită din ainte (atît la sută) p. încheĭerea uneĭ afacerĭ. (Ob. provizión, după germ. provision). – Și -ízie (rus. proviziĭa). V. proviant, zaherea, munițiune.
11. [DOOM 3] provizie (desp. -zi-e) s. f., art. provizia (desp. -zi-a), g.-d. art. proviziei; pl. provizii, art. proviziile (desp. -zi-i-)
12. [DOOM 2] provizie (-zi-e) s. f., art. provizia (-zi-a), g.-d. art. proviziei; pl. provizii, art. proviziile (-zi-i-)
13. [MDO] provizie
14. [IVO-III] provizie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL