1. [DEX '09] PROTAGONIST, -Ă, protagoniști, -ste, s. m. și f. 1. Persoană care joacă rolul principal într-o piesă de teatru, într-o operă, într-un film; p. gener. erou, personaj principal. 2. Reprezentant de frunte al unei mișcări, al unei teorii etc.; promotor, inițiator; cap, fruntaș. – Din fr. protagoniste.
2. [MDA2] protagonist, ~ă smf [At: I. GOLESCU, C / Pl: ~iști, ~e / E: fr protagoniste] 1 Persoană care joacă un rol principal într-un film, într-o piesă de teatru, într-o operă etc. 2 (Pgn) Erou principal într-o operă literară. 3 Reprezentant de frunte al unei mișcări, al unei teorii etc. Si: cap (122), fruntaș (1), inițiator, promotor. 4 Persoană care joacă rolul principal într-o acțiune, într-o afacere etc.
3. [DLRLC] PROTAGONIST, protagoniști, s. m. 1. Actor care joacă rolul principal într-o piesă de teatru; p. ext. erou, personaj principal. Protagoniștii comediei. Reprezentant de frunte al unei mișcări, al unei acțiuni, al unei teorii; promotor, inițiator, cap, fruntaș.
4. [DN] PROTAGONIST, -Ă s.m. și f. 1. Personajul principal al unei piese de teatru; actorul care joacă acest rol. 2. Figură proeminentă, reprezentant de frunte al unei mișcări, al unei teorii etc.; promotor. [< fr. protagoniste, gr. protagonistes].
5. [MDN '00] PROTAGONIST, -Ă s. m. f. 1. actor care interpretează rolul principal într-un spectacol, într-un film etc.; erou, personaj principal. 2. figură proeminentă, reprezentant de frunte al unei mișcări, al unei teorii etc.; promotor. (< fr. protagoniste)
6. [Șăineanu, ed. VI] protagonist m. personaj principal al unei piese de teatru la cei vechi.
7. [Scriban] *protagoníst, -ă s. (vsl. protagonistés, d. prôtos, primu, și agonistés, luptător, agonia, luptă. V. agonie). Primu actor într’o pĭesă teatrală. Fig. Promotor, pionier.
8. [DOOM 3] protagonist s. m., pl. protagoniști
9. [DOOM 2] protagonist s. m., pl. protagoniști
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL