1. [MDA2] prostănău sm [At: PANN, ap. CADE / Pl: ~ăi / E: prostan + -ău] (Îvr) Om prostănac (1).
2. [DLRLC] PROSTĂNĂU, prostănăi, adj. m. Prostălău. (Substantivat) N-a fost Păcală... Ci un prostănău prea mare, vită vorbitoare chiar. PANN, la CADE.
3. [DLRM] PROSTĂNĂU, prostănăi, adj. m. (Adesea substantivat) Prostălău. – Din prostan + suf. -ău.
4. [MDA2] mondrea s [At: DLR / Pl: nct / E: mondr(ăni)] Om prost Si: prostănac.
5. [Scriban] prostănác, -ă adj. și s. (d. prostan). Vest. Fam. Cam prost, fără minte: o femeĭe prostănacă, o prostănacă. – Și -năŭ m. (Pan).
6. [DAR] prostănău, prostănăi, s.m. (reg.) om prostănac.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL