1. [DEX '09] PROSTICEL, -EA, -ICĂ, prosticei, -ele, adj. (Fam.) Prostuț. – Prost + suf. -icel, -icea, -icică.
2. [MDA2] prosticel, ~ea a [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 209r/22 / Pl: ~ei, ~ele / E: prost + -icel, -icea] 1-6 (Șhp) (Cam) prost (22, 36, 53) Si: prosticică (1-6), (rar) prostic (1-6), prostuleț (1-6), (pfm) prostișor (1-6), prostuț (1-6).
3. [DEX '98] PROSTICEL, -EA, -ICĂ, prosticei, -ele, adj. Prostuț. – Prost + suf. -icel, -icea, -icică.
4. [DLRLC] PROSTICEL, -EA, -ICĂ, prosticei, -ele, adj. Diminutiv al lui prost. 1. v. prost (1). Noi nicicum l-om da, Că e mititel; Că e tinerel Și cam prosticel. TEODORESCU, P. P. 49. 2. v. prost (3). Scotea niște papucei, Cît erau de prosticei, Făceau cinci sute de lei. MAT. FOLK. 164.
5. [DOOM 3] prosticel (fam.) adj. m., pl. prosticei; f. prosticică, pl. prosticele
6. [DOOM 2] !prosticel (fam.) adj. m., pl. prosticei; f. prosticică, pl. prosticele
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL