1. [MDA2] prosopo- [At: DN3 / V: prosop- / E: fr, it prosopo-] Element prim de compunere savantă cu semnificațiile: 1-2 (Referitor la) față. 3 Facial.
2. [DN] PROSOPO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) față”, „facial”. [Var. prosop-. / < fr., it. prosopo-, cf. gr. prosopon].
3. [MDA2] prosop2- ec vz prosopo-
4. [DN] PROSOP- v. prosopo-.
5. [MDN '00] PROZO-/PROZOP(O)-, -PROZOP, -PROZOPIE elem. „față, figură umană”. (< fr. proso-, prosop/o/-, -prosope, -prosopie, cf. gr. prosopon)
6. [MDN '00] -PROZOPIE elem. prozo-.
7. [MDN '00] PROZOP(O)-, -PROZOP elem. prozo-.
8. [DETS] PROSOPO- (PROZOPO-) „față, figură umană”. ◊ gr. prosopon „față, persoană” > fr. prosopo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. prosopo- și prozopo-. □ ~grafie (v. -grafie), s. f., figură de compoziție care constă în descrierea trăsăturilor exterioare, a ținutei unei persoane sau a unui animal; ~logie (v. -logie1), s. f., tipologie fondată pe studiul expresiei faciale și al mimicilor spontane; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument cu care se măsoară diferențele diametrelor feței și craniului; ~morf (v. -morf), adj., (despre obiecte de artă) în formă de figură umană stilizată; ~pee (v. pee), s. f., prozopopee*; ~scopie (v. -scopie), s. f., studiul aspectului feței și al modificărilor pe care le imprimă bolile; ~toracopag (v. toraco-, v. -pag), s. m., monstru bigemelar în care feții sînt uniți lateral prin torace și gît și, în unele cazuri, prin maxilare.
9. [DETS] PROSOP-, v. PROSOPO-. □ ~algie (v. -algie), s. f., nevralgie facială.
10. [DETS] -PROSOP „față, facial”. ◊ gr. prosopon „obraz, față” > fr. -prosope, engl. id., it. -prosopo > rom. -prosop.
11. [DETS] PROZOPO-, v. PROSOPO-. □ ~pee (prosopopee) (v. -pee), s. f., figură retorică prin care autorul pune să vorbească o persoană absentă, defunctă sau un personaj alegoric.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL